Academia Regală Suedeză de Științe a acordat Premiul Nobel pentru Fizică din acest an cercetătorilor John Clarke (University of California, Berkeley), Michel H. Devoret (Yale University & UC Santa Barbara) și John M. Martinis (UC Santa Barbara). Distincția recunoaște experimentele lor care au arătat că fenomenele cuantice pot fi puse „în palmă” – observabile într-un circuit electric suficient de mare pentru a fi ținut în mână. Laureații vor împărți suma de 11 milioane de coroane suedeze.
Tunelarea cuantică
Potrivit comunicatului oficial, cercetătorii au demonstrat tunelarea cuantică macroscopică și cuantificarea energiei într-un circuit superconductiv bazat pe joncțiuni Josephson. Sistemul, format din mulțimi de purtători de sarcină care se comportă ca „o particulă” extinsă, a trecut printr-o barieră energetică (de la starea cu tensiune zero la apariția unei tensiuni măsurabile) exact cum prezice mecanica cuantică.
Comitetul Nobel subliniază că lucrările deschid drumuri pentru noua generație de tehnologii cuantice — de la criptografie și computere cuantice până la senzori ultra-sensibili, continuând tradiția prin care mecanica cuantică stă la baza tehnologiilor digitale moderne.
Cine sunt laureații
- John Clarke (n. 1942, Cambridge, Marea Britanie) – profesor la UC Berkeley; pionier în circuite superconductive și detecție SQUID.
- Michel H. Devoret (n. 1953, Paris, Franța) – profesor la Yale și UC Santa Barbara; contribuitor major la circuite cuantice pentru informație cuantică.
- John M. Martinis (n. 1958) – profesor la UC Santa Barbara; a condus echipe care au depășit praguri cheie în procesarea cuantică.
Ceremonia de decernare a premiilor Nobel are loc, tradițional, la 10 decembrie, la Stockholm. Anunțul de astăzi vine după premiul pentru Medicină, făcut ieri, iar în zilele următoare vor fi anunțate Chimie, Literatură, Pace și „Științe Economice”.
Descoperă mai multe la MultiMedia
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
Lasă un răspuns