Cogniția cuprinde procese precum atenția, memoria, evaluarea, limbajul de rezolvare a problemelor și percepția. Procesele cognitive folosesc cunoștințele existente și generează cunoștințe noi. Metacogniția este definită drept capacitatea de a monitoriza și reflecta asupra propriei performanțe și capacități. Este abilitatea indivizilor de a-și cunoaște propriile funcții cognitive pentru a-și monitoriza și controla procesul de învățare. Ideea meta-cognitiei se bazează pe distincția dintre două tipuri de cogniții: primară și secundară. Metacognitia include o varietate de elemente și abilități, cum ar fi Metamemoria, Conștientizarea de sine, Autoreglarea și Auto-Monitorizarea.
Metacogniția în inteligența emoțională înseamnă că un individ își percepe abilitățile emoționale. Procesele sale implică strategii emoțional-cognitive, cum ar fi conștientizarea, monitorizarea și autoreglarea. În afară de emoția primară, o persoană poate experimenta gânduri directe care însoțesc această emoție, deoarece oamenii pot avea funcții cognitive suplimentare care monitorizează o situație emoțională dată, pot evalua relația dintre emoție și judecată și pot încerca să-și gestioneze reacția emoțională pentru îmbunătățirea propriei personalități și care îi va motiva să ajute alți oameni pentru interacțiuni interpersonale mai bune. Aplicarea meta-cunoasterii în contexte socio-emoționale ar trebui să conducă la oportunitatea de a învăța să corecteze erorile emoționale ale unuia și să promoveze posibilitatea viitoare a unui răspuns adecvat la situație, menținând și cultivând relația.
În piramida Inteligenței emoționale, pentru a trece de la un strat la altul, au loc procese cognitive și metacognitive (figura 2).
(Procesele cognitive și metacognitive pentru a trece de la un strat la altul.)
Inteligența emoțională este un concept foarte important, care a revenit în prim plan în ultimele decenii și a făcut obiectul unor discuții și studii serioase ale multor experți. Importanța inteligenței generale nu este nici subestimată, nici schimbată, iar acest lucru a fost dovedit prin numeroase studii și studii.
Pe de altă parte, totuși, trebuie să dăm și inteligenței emoționale locul pe care îl merită. Cultivarea inteligenței emoționale poate contribui și oferi multe beneficii pozitive vieții oamenilor, în conformitate cu studiile, sondajele și cu cele menționate deja. Când vine vorba de fericire și succes în viață, inteligența emoțională (IE) contează la fel de mult ca și capacitatea intelectuală (IQ). Mai mult, trebuie menționat că, în ciuda diverselor discuții despre inteligența emoțională, studiile au arătat că abilitățile emoționale care alcătuiesc inteligența emoțională sunt foarte importante pentru funcționarea personală și socială a oamenilor. O rețea de bază a regiunilor creierului, cum ar fi amigdala și cortexul prefrontal ventromedial; este cheia unei serii de abilități emoționale și joacă un rol crucial pentru leziunile umane. Componentele specifice inteligenței emoționale (ințelegerea emoțiilor și gestionarea emoțiilor) sunt direct legate de microarhitectura structurală a căilor axiale majore.
Cu inteligența emoțională recunoașteți, acceptați și controlați emoțiile și reacțiile emoționale, precum și cele ale altor persoane. Înveți despre tine și mergi la înțelegerea sinelui altor oameni. Înveți să coexistați mai bine, ceea ce este foarte important, deoarece nu suntem singuri pe această lume și pentru că atunci când vrem să avansăm noi, și societatea în ansamblu, trebuie să existe cooperare și armonie. Cu inteligență emoțională, înveți să insiști, să-ți controlezi impulsurile, să supraviețuiești în ciuda adversităților și dificultăților, să speri și să ai empatie. Inteligența emoțională vă oferă o lume interioară mai bună pentru a face față lumii exterioare, conform IE de trasatura. Aceasta implică și angajează funcții cognitive superioare, cum ar fi atenția, memoria, reglarea, raționamentul, conștientizarea, monitorizarea și luarea deciziilor. Rezultatele arată că starea de spirit negativă și frica anticipată sunt doi factori ai relației dintre EI de trasatura și asumarea riscurilor în procesele de luare a deciziilor în rândul adulților. Cercetările au arătat, de asemenea, această corelație pozitivă între inteligența emoțională și procesele cognitive și acest lucru demonstrează rolul important pe care inteligența emoțională îl joacă cu emoția și cunoașterea, astfel, împuternicind indivizii și personalitatea lor și beneficiind întreaga societate.
Când ne ridicăm prin nivelurile piramidei de inteligență emoțională pe care le-am prezentat, ne apropiem de dezvoltarea ei în cea mai mare măsură, de universalitatea emoțiilor, de unitatea emoțională. Ființa umană este bună să încerce să ajungă la ultimul nivel al piramidei, deoarece la fiecare nivel cultivă abilități emoționale, cognitive și metacognitive semnificative, care sunt resurse importante pentru reușitele din viața personală, din viața profesională, din relațiile interpersonale și din viață. în general.
Inteligența emoțională este o abilitate care poate fi învățată și dezvoltată. Modelul inteligenței emoționale a fost creat cu o clasificare distincta mai bună. Este un model de evaluare și intervenție mai structurat, cu niveluri ierarhice, pentru a indica fiecare nivel de inteligență emoțională la care se află toată lumea și cu proceduri de operare pentru a contribui la întărirea nivelului respectiv și dezvoltarea progresivă a individului la nivelurile următoare ale inteligenței emoționale. Este o metodologie pentru dezvoltarea și evoluția în continuare a individului. Acest model poate avea aplicații practice ca instrument de evaluare, apreciere și instruire în orice aspect al vieții, precum relații interpersonale, muncă, sănătate, educație specială, educație generală și succes academic. Cercetătorii susțin că o minte emoțională este importantă pentru o viață bună la fel de mult ca o minte inteligentă și, în anumite cazuri, contează chiar mai mult. Scopul final ar trebui să fie dezvoltarea inteligenței emoționale, cercetarea ulterioară a beneficiilor unei capacități atât de importante și corelațiile dintre modelul stratificat de inteligență emoțională și alte variabile.
În esență, fiecare nivel superior al piramidei este o îmbunătățire a creșterii personale a unei persoane și o stare mai mare de autoreglare, auto-organizare, conștientizare, conștiință, atenție și motivație.
Sursa: Athanasios S. Drigas and Chara Papoutsi, ”A New Layered Model on Emotional Intelligence”, Behav Sci (Basel). 2018 May; 8(5): 45, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5981239/, Creative Commons Attribution (CC BY) license (http://creativecommons.org/licenses/by/4.0/). Traducere: Nicolae Sfetcu
Lasă un răspuns