Karma Yoga, numită și Karma Marga, este una dintre cele patru căi spirituale din hinduism, bazată pe „yoga acțiunii”. Pentru un yoghin karma, munca corectă bine făcută este o formă de rugăciune. Este una dintre căile din practicile spirituale ale hinduismului, altele fiind Raja Yoga, Jnana Yoga (calea cunoașterii) și Bhakti Yoga (calea devotamentului iubitor față de un zeu personal). Cele trei căi nu se exclud reciproc în hinduism, dar accentul relativ dintre Karma Yoga, Jnana Yoga și Bhakti Yoga variază în funcție de individ.
Dintre căile spre eliberare spirituală în hinduism, karma yoga este calea acțiunii dezinteresate. Ea învață că un căutător spiritual trebuie să acționeze conform dharma, fără a fi atașat de fructe sau consecințe personale. Karma Yoga, afirmă Bhagavad Gita, purifică mintea. Îl determină pe yoghin să ia în considerare dharma muncii, și să lucreze în funcție de dharma, făcând lucrarea lui Dumnezeu și în acest sens devenind și fiind „ca zeul Krishna” în fiecare moment al vieții.
(Statuie de bronz reprezentând discursul lui Krișna și Arjuna, în Kurukshetra)
Concept
Potrivit lui James Lochtefeld, Karma yoga este practica spirituală a „acțiunii dezinteresate efectuate în beneficiul altora”. Karma yoga este o cale de a ajunge la moksha (eliberare spirituală) prin muncă. Este o acțiune corectă, fără a fi atașată de fructe sau a fi manipulată de rezultate, fiind neutră față de recompense sau rezultate precum succesul sau eșecul.
Tendința unei ființe umane de a căuta fructele acțiunii este normală, afirmă textele hinduse, dar o atașare exclusivă de fructe și consecințe imediate pozitive poate compromite dharma (acțiune etică, de drept). Karma Yoga, afirmă Bilimoria, este „o acțiune bine ajustată etic”. Potrivit lui Stephen Phillips, profesor de filozofie și studii asiatice, „doar acțiunea dharmică” este potrivită în karma yoga. Karma Yoga ia în considerare interesele tuturor părților în mod imparțial, a tuturor ființelor, elementele lui Prakṛti și apoi se acționează în consecință. Cu toate acestea, adaugă Phillips, există comentatori care nu sunt de acord și afirmă că „orice acțiune se poate face în stilul karma yoga” și nu trebuie să fie în concordanță cu dharma.
Karma Yoga:
Munca ta este responsabilitatea ta,
nu rezultatul acesteia.
Nu lăsa niciodată roadele acțiunilor tale
să fie motivul tău.
Nici să ajungi la inacțiune.
Fii ferm, fă-ți treaba,
Să nu fii atașat de nimic.
Rămâi echilibrat în succes,
și în eșec.
Aceasta este adevărata yoga.
—Bhagavad Gita, 2,47-49
Karma yoga, afirmă Bilimoria, nu înseamnă pierderea emoțiilor sau a dorințelor, ci acțiune condusă de „equanimitate, echilibru”, cu „dispasiune, dezinteres”, evitând „dezechilibrul, frica, poftele, favorizarea sinelui sau a unui grup sau clan, mila de sine, auto-amăgirea sau orice formă de reactivitate extremă”. Un yoghin Karma acționează și își îndeplinește datoria, fie că este „un casnic, o mamă, o asistentă medicală, un tâmplar sau un colector de gunoi, fără a se gândi la propria faimă, privilegiu sau recompensă financiară, ci pur și simplu ca o dedicație pentru Dumnezeu” , afirmă Harold Coward – profesor de studii religioase cu accent pe religiile indiene.
Potrivit lui Phillips, Karma yoga se aplică „oricărei acțiuni în orice profesie sau activități familiale”, în care yoghinul lucrează neinteresat în beneficiul altora. Acest lucru este în contrast cu alte forme de yoga care se concentrează pe auto-dezvoltare și auto-realizare, de obicei cu izolare și introspecție meditativă. Ideea „acțiunii dezinteresate”, afirmă Phillips, nu este unică pentru hinduism, iar precepte similar, dezinteresate, fără lăcomie, pentru călugări și călugărițe, se regăsesc în budism și jainism.
Lasă un răspuns