Aranjamentele de telemuncă și de lucru mobil bazat pe TIC (TICTM) au apărut ca răspuns la schimbările tehnologice determinate de digitalizare, sporind flexibilitatea pe piața muncii și globalizarea. Pe măsură ce telemunca devine mai răspândită, aceste modele flexibile de muncă se extind rapid la noi categorii de angajați, schimbând factorii care se consideră în mod tradițional importanți pentru eligibilitatea telemuncii. Rezultatele studiilor confirmă eterogenitatea în profilurile telelucrătorilor, deosebindu-se în special prin aranjamentul TICTM. Telelucrătorii ocazionali sunt de obicei manageri sau profesioniști de sex masculin, dar un procent relevant de telelucrători cu mobilitate ridicată sunt tehnicieni și profesioniști asociați, în timp ce lucrătorii de la birou reprezintă un grup mare de telelucrători de acasă. Majoritatea telelucrătorilor ocazionali și foarte mobili sunt încă bărbați, dar acest lucru nu se mai poate spune despre telelucrătorii de acasă. Corelațiile dintre telelucru și contracte permanente, locuri de muncă cu normă întreagă și locuirea în zonele urbane sunt slabe, ceea ce arată că TICTM se răspândește în locuri de muncă mai precare, temporare și mai puțin plătite, în special în rândul lucrătorilor care lucrează la domiciliu și ai telelucrătorilor foarte mobili.
Telemunca apărut ca răspuns la evoluțiile societății, inclusiv schimbări tehnologice determinate de globalizare, digitalizare, automatizare, flexibilitate și precaritate crescândă pe piața muncii și supravegherea sporită. Întrucât, în zilele noastre, un număr tot mai mare de sarcini pot fi îndeplinite și supravegheate oriunde și oricând cu ajutorul noii generații de tehnologii mobile ale informației și comunicațiilor (TIC), treptat mai puține locuri de muncă rămân în totalitate dependente de o singură locație. Studii recente arată cum difuzarea rapidă a TIC și digitalizarea contribuie la răspândirea telemuncii către noi grupuri de lucrători, iar mulți lucrători cu sarcini de rutină și de serviciu pot lucra de la distanță. De exemplu, s-a estimat că 37% din locurile de muncă din Statele Unite pot fi îndeplinite în totalitate de acasă.
Pe măsură ce piețele muncii trec la modele mai flexibile de lucru cu digitalizarea, condițiile de muncă sunt complet modificate. Cercetările anterioare au arătat că nivelul de mobilitate și intensitatea utilizării TIC variază între aranjamentele TICTM și are o influență semnificativă asupra condițiilor de muncă.
Adaptând definiția TICTM ca un aranjament de lucru activat TIC caracterizat prin lucrul din mai multe locuri, definim telelucrătorii ca angajați și lucrători independenți care utilizează dispozitive TIC (în special, smartphone-uri, tablete, laptopuri și computere desktop) pentru a-și desfășura activitatea și care lucrează în cel puțin o altă locație decât sediul angajatorului lor „de cel puțin câteva ori pe lună”. Combinând locația de lucru, nivelul de mobilitate și utilizarea ridicată a TIC, se pot clasifica trei tipuri de telelucrători în funcție de aranjamentele lor diferite TIC: telelucrători obișnuiți la domiciliu; lucrători TICTM foarte mobili care lucrează frecvent în diverse locuri, inclusiv de acasă; și lucrători ocazionali TICTM, cu mobilitate medie și scăzută și frecvența muncii în afara sediului angajatorului.
O analiză empirică poate utiliza date din ultimul sondaj european privind condițiile de muncă (EWCS) realizat în 2015 cu peste 20.000 de lucrători în 15 țări ale UE. Acest sondaj este cea mai recentă și cuprinzătoare bază de date cu privire la caracteristicile și condițiile de muncă ale lucrătorilor europeni. Ne permite să distingem între diferitele subgrupuri de telelucrători prin aranjamentul TIC.
Prin mai multe analize logit și multinomial logit asupra factorilor determinanți ai telelucrului, se poate verifica dacă profilul telelucrătorului se diversifică odată cu extinderea TICTM. În plus, se poate aprofunda analiza principalelor caracteristici ale telelucrătorilor în funcție de categoria lor TICTM. Pe baza literaturii cu privire la factorii determinanți ai telelucrului, se pot dezvolta ipoteze cu privire pentru lucrătorii susceptibili să lucreze în telelucru în zilele noastre și în ce aranjamente de telelucru ar putea fi acești lucrători. Ipotezele pot face referire la următorii factori: nivelul de educație, ocupația ca reprezentant al statutului în cadrul unei organizații și tipul sarcinii, contractul de muncă, locația, sexul, caracteristicile familiei și cursul vieții. Rezultatele arată o eterogenitate crescândă a profilurilor telelucrătorilor în funcție de locul de muncă și intensitatea utilizării TIC și demonstrează că aranjamentul TICTM este un factor crucial de diferențiere care trebuie luat în considerare în cercetarea și proiectarea politicilor publice în domeniul telelucrului.
Sursa: Purificacion Lopez-Igual and Paula Rodriguez-Modrono, Who is Teleworking and Where from? Exploring the Main Determinants of Telework in Europe, Sustainability 2020, 12, 8797; doi:10.3390/su12218797, Creative Commons Attribution (CC BY) license (http://creativecommons.org/licenses/by/4.0/).
Lasă un răspuns