Cărțile sunt unul dintre cele mai utilizate medii pentru a lumina și încânta mintea umană. Importanța și credibilitatea cărților nu au fost diminuate odată cu popularitatea computerului și a internetului. Este o opinie generală că gadgeturile utilizate pentru citire nu pot oferi experiența de a citi o carte fizică. Oamenii din domeniile literar, educațional și științific se angajează adesea în publicarea cărților. În zilele noastre, editurile dețin o poziție dominantă asupra întregului proces de publicare, de la tipărire până la vânzări.
Diferitele etape ale publicării cărților
Există multe moduri în care autorii se inspiră pentru a scrie și publica cărți. În general, unii autori scriu fără nicio motivație externă. Alții încep să scrie la solicitarea colegilor sau editorilor. Editorii invită adesea experți de top din diverse domenii să scrie cărți.
Odată ce prima versiune a cărții este gata, aceasta este oferită prietenilor sau experților din același domeniu pentru o opinie de expert. Autorul face modificări în text pe baza revizuirii colegilor sau experților. Următorul pas este să găsească un editor. Pentru aceasta, autorul abordează editorii populari din zona sa de specializare. Dacă este o operă literară, autorul se apropie de editorii care se ocupă de cărți de ficțiune. Dacă editorul găsește lucrarea demnă de publicat, acceptă manuscrisul pentru revizuire. Editorii folosesc echipe editoriale pentru examinare ulterioară. Este esențial să obțineți o opinie editorială pentru a publica o carte. Adesea, comitetul editorial include editori de personal și experți din exterior. Echipa editorială își dă avizul cu privire la caracterul adecvat al cărții pentru publicare după o examinare detaliată. Dacă prima recenzie îndeplinește criteriile stabilite de echipa editorială, autorul primește comentarii și sugestii cu privire la conținut. Apoi, autorul retrimite cartea după ce a făcut modificările necesare. Este imposibil să se prevadă cât de des va fi supusă recenziei cartea. Revizuirea se bazează pe politicile editurii. Dacă autorul este începător, examinarea poate dura mai mult.
După procesul de revizuire, manuscrisul este trimis departamentului de proiectare. Aspectul și procesul de tipărire sunt tratate de această secțiune. Sarcinile de tipărire și tipărire se realizează fie intern, fie externalizate. Deseori editurile externalizează aspectele și procesele de tipărire pentru a reduce cheltuielile și pentru a obține ajutor profesional. Fiecare țară tratează în mod diferit etapele publicării cărților.
Odată ce cartea este tipărită, exemplarele sunt pregătite pentru distribuire și vânzare prin librării și magazine online. Editura organizează activitățile promoționale pentru carte. Informațiile despre carte se publică în catalogul și site-ul web al editorului. Pagina exclusivă de Facebook pentru carte este, de asemenea, un avantaj suplimentar pentru promovarea ei în social media. Calitatea conținutului și reputația autorului sunt factori cruciali care determină succesul cărții pe piață.
Câștiguri financiare
Publicul larg nu prea are idee despre beneficiile editorului la publicarea cărților. Ca orice altă afacere, publicarea de cărți are, de asemenea, potențialul de profit și pierdere. Câștigul financiar pentru autor, din publicare, se numește redevență. Redevența este o parte din veniturile din vânzarea cărții. Autorii se pot aștepta și la alte venituri din carte, în multe moduri, cum ar fi drepturile de traducere, drepturile de re-publicare, drepturile la filmare, prelegeri pe bază de invitații și scrierea articolelor. În cazul în care cartea nu are cereri și vânzări, aceasta duce la pierderi atât pentru autor, cât și pentru editor.
Să aruncăm o privire asupra sistemului de recompense pentru scriitorii din India. Autorul primește un procent fix din prețul cărții după vânzare. Editorii respectă diverse rate pentru calcularea redevenței; de exemplu, 5%, 7,5%, 10% și 12,5%. Diferențe mici pot fi observate în ratele redevenței între diferiți editori. Adesea editorii acordă 5% drept redevență pentru începători în publicare. Unii editori plătesc 7,5% drept redevență pentru cărțile cu vânzări medii. Cazurile în care scriitorii primesc între 10% și 12,5% sunt rare. Foarte puțini autori cunoscuți primesc o rată mai mare a redevenței. Să comparăm vânzările a 1000 de cărți la diferite prețuri și redevențe. Aici calculăm redevența autorilor la 7,5%.
Estimarea redevenței către autori la 7.5%:
| Prețul cărții (un exemplar) | Numărul de cărți vândute | Rdevența | Venituri pentru editor | Valoare totală |
| 100 | 1000 | 7,500 | 92,500 | 100,000 |
| 140 | 1000 | 10,500 | 129,500 | 140,000 |
| 200 | 1000 | 15,000 | 185,000 | 200,000 |
| 250 | 1000 | 18,750 | 231,250 | 250,000 |
Editorul obține profitul după deducerea cheltuielilor cu tehnoredactarea, tipărirea, distribuția, marja comerciantului și alte cheltuieli. Reducerea pentru clienți afectează și redevența autorului. De două ori pe an, redevența este transferată în contul autorului după deducerea taxei. Editurile percep cheltuielile publicării în avans de la începători și de la autorii care nu sunt în centrul atenției. Editorii percep, de asemenea, suma anticipată de la autori pentru a acoperi riscul de a nu vinde cărțile. Autorul nu câștigă un venit decent prin publicarea de cărți în India. Prin urmare, autorii din India nu sunt pregătiți să accepte scrierea de cărți ca o profesie cu normă întreagă și sursă principală de venit. Majoritatea scriitorilor din India se bazează pe alte mijloace pentru venituri regulate. Popularitatea și respectul din partea societății sunt factorii principali care îi determină pe autori să scrie și să publice cărți.
Tendințe negative
Tendința de a publica unele cărți în scop personal a apărut din comunitatea academică. Publicarea cărților este considerată unul dintre reperele pentru recrutarea și promovarea cadrelor didactice din colegii și universități în India. Unele persoane din domeniul academic se folosesc în mod eronat de această situație și publică mecanic cărți fără a lua în considerare calitatea. Unele edituri activează în acest domeniu cu scopul principal de a obține profit. Cartea va fi gata de îndată ce se va plăti pentru publicarea manuscriselor. Unele edituri aranjează chiar scriitori anonimi pentru a scrie cartea. Autorul primește câteva exemplare, iar restul cărților vor rămâne pe rafturile editorului. Comitetele relevante ale instituțiilor de învățământ superior nu examinează de obicei conținutul cărților, afectând calitatea publicării academice.
Beneficiile și dezavantajele tipăririi tradiționale
Cartea publicată sub numele de marcă a unui editor de renume este principalul avantaj al publicării de cărți tradiționale. Editurile tradiționale gestionează munca de editare foarte profesional și îmbunătățesc conținutul și calitatea cărții. De asemenea, gestionează promovarea și vânzările cărții, iar autorii nu trebuie să se preocupe de astfel de activități.
Publicarea cărților prin edituri tradiționale este un proces care necesită mult timp. Editorii proeminenți acceptă publicarea lucrărilor numai după o examinare riguroasă. De obicei, întregul proces de publicare durează de la șase luni la douăsprezece luni. În plus, scriitorii nu se pot aștepta la un venit decent din publicarea cărților.
Concluzie
Scrierea cărților a devenit o parte esențială a activităților educaționale și de cercetare. Numărul cărților publicate astăzi este mult mai mare decât cel din trecut. Majoritatea cărților, altele decât operele literare, sunt publicate pentru a îndeplini cerințele academice. Industria editurii de carte avansează în toate aspectele cu ajutorul tehnologiei. Cu toate acestea, publicarea tradițională de cărți nu oferă o motivație financiară adecvată autorilor.
Sursa: Vimal Kumar V., An Introduction to Self-publishing, licența CC BY-NC-SA 4.0. Traducere și adaptare Nicolae Sfetcu sub licență CC BY-NC-SA 4.0
Lasă un răspuns