(Robotul militar patrupedal Cheetah, o evoluție a lui BigDog (foto), a fost înregistrat ca cel mai rapid robot cu picioare din lume în 2012, batând recordul stabilit de un robot biped al MIT în 1989. Credit: DARPA)
Un robot este o mașină – în principiu una programabilă de un computer – capabilă să efectueze automat o serie complexă de acțiuni. Un robot poate fi ghidat de un dispozitiv de control extern sau controlul poate fi încorporat în interior. Roboții pot fi construiți pentru a evoca forma umană, dar majoritatea roboților sunt mașini care execută sarcini, proiectate cu accent pe funcționalitatea strictă, mai degrabă decât pe estetica expresivă.
Roboții pot fi autonomi sau semi-autonomi și variază de la umanoizi precum Advanced Step in Innovative Mobility (ASIMO) de la Honda și TOSY Ping Pong Playing Robot (TOPIO) de la TOSY până la roboți industriali, roboți de operare medicală, roboți de asistență pentru pacienți, roboți pentru terapie cu câini, roboți colectivi de roi programați, drone UAV precum General Atomics MQ-1 Predator, și chiar nanoroboți microscopici. Imitând un aspect real sau automatizând mișcările, un robot poate transmite un sentiment de inteligență sau un gând propriu. Roboții autonomi sunt de așteptat să prolifereze în viitor, în activitatea casnică și mașina autonomă ca unii dintre principalii factori.
Ramura tehnologiei care se ocupă cu proiectarea, construcția, operarea și utilizarea roboților, precum și a sistemelor informatice pentru controlul acestora, feedback-ul senzorial și procesarea informațiilor este robotica. Aceste tehnologii se ocupă de mașini automate care pot lua locul oamenilor în medii periculoase sau procese de fabricație, sau pot semăna cu oamenii ca aspect, comportament sau cogniție. Mulți dintre roboții de astăzi sunt inspirați de natură, contribuind la domeniul roboticii bio-inspirate. Acești roboți au creat și o ramură mai nouă a roboticii: robotica soft.
Din vremea civilizației antice, au existat multe relatări despre dispozitive automate configurabile de utilizator și chiar automate asemănătoare oamenilor și altor animale, cum ar fi animatronica, concepute în primul rând ca divertisment. Pe măsură ce tehnicile mecanice s-au dezvoltat în epoca industrială, au apărut mai multe aplicații practice, cum ar fi mașini automate, cu telecomandă și cu telecomandă fără fir.
Termenul provine dintr-o rădăcină slavă, robot-, cu semnificații asociate cu munca. Cuvântul „robot” a fost folosit pentru prima dată pentru a desemna un umanoid fictiv într-o piesă de teatru în limba cehă din 1920 R.U.R. (Rossumovi Univerzální Roboti – Roboții Unoversali ai lui Rossum) de Karel Čapek, deși fratele lui Karel, Josef Čapek, a fost adevăratul inventator al cuvântului. Electronica a evoluat în forța motrice a dezvoltării odată cu apariția primilor roboți autonomi electronici creați de William Gray Walter în Bristol, Anglia în 1948, precum și a mașinilor-unelte cu control numeric computerizat (CNC) la sfârșitul anilor 1940 de John T. Parsons și Frank L. Stulen.
Primul robot comercial, digital și programabil a fost construit de George Devol în 1954 și a fost numit Unimate. A fost vândut către General Motors în 1961, unde a fost folosit pentru a ridica bucăți de metal fierbinte de la mașinile de turnare sub presiune la Inland Fisher Guide Plant din secțiunea West Trenton din Ewing Township, New Jersey.
Roboții au înlocuit oamenii în îndeplinirea sarcinilor repetitive și periculoase pe care oamenii preferă să nu le facă sau nu le pot face din cauza limitărilor de dimensiune sau care au loc în medii extreme, cum ar fi spațiul cosmic sau fundul mării. Există îngrijorări cu privire la utilizarea în creștere a roboților și rolul lor în societate. Roboții sunt acuzați pentru creșterea șomajului tehnologic, deoarece înlocuiesc lucrătorii într-un număr tot mai mare de funcții. Utilizarea roboților în lupta militară ridică preocupări etice. Posibilitățile autonomiei robotului și potențialele repercusiuni au fost abordate în ficțiune și ar putea fi o preocupare realistă în viitor.
(Include texte traduse și adaptate din Wikipedia de Nicolae Sfetcu)
Înțeles, sens și referință în filosofia limbajului și logica filosofică
Descoperă complexitatea gândirii și explorarea limbajului într-o manieră profundă și captivantă.
Big Data
O analiză detaliată și cuprinzătoare asupra modului în care datele masive transformă societatea, afacerile și viața.
Teoria relativității – Relativitatea specială și relativitatea generală
O lucrare fundamentală, destinată tuturor celor pasionați de fizică, știință și filosofia universului.
Lasă un răspuns