Home » Articole » Articole » Educaţie » Cercetarea științifică » Scrierea de lucrări de cercetare despre probleme și soluții – Gândirea critică

Scrierea de lucrări de cercetare despre probleme și soluții – Gândirea critică

Katherine Johnson(Matematicianul Katherine Johnson (1918–2020) a fost angajat al NASA. Calculele ei ale mecanicii orbitale au dus la succesul primului zbor spațial și al multor altele. Una dintre primele femei de culoare angajate la agenție, s-a remarcat prin curiozitatea și dorința de a înțelege pe deplin activitatea care i-a fost repartizată. Ea este cel mai bine cunoscută pentru calcularea traiectoriei pentru prima aterizare pe Lună. Având în vedere problema când să se lanseze, ea a propus rezolvarea problemei spunând: „Spuneți-mi când doriți și unde doriți să aterizeze, iar eu o voi face invers și vă spun când să decolați”. Nu doar un matematician, Johnson a scris sau a co-scris 26 de articole de cercetare în cei 33 de ani în programul spațial. A fost făcută celebră de Hidden Figures (2016), o carte transformată ulterior într-un film. (Credit: NASA/Wikimedia Commons, Domeniu public))

Probabil că sunteți familiarizat cu termenul de propunere – oamenii propun toasturi pentru a sărbători ocaziile și pentru a face cereri în căsătorie. Companiile creează propuneri pentru a descrie serviciile pe care le vor oferi și cu ce costuri – de la electricieni, instalatori și decoratori până la firme de publicitate, designeri de site-uri web și furnizori de servicii de catering. Uneori propunerile sunt pentru un proiect anume; alteori sunt generale. În aceste tipuri de propuneri din lumea reală, problema care se rezolvă este simplă, dar de multe ori nu este enunțată direct: de exemplu, cineva are nevoie de o baie suplimentară construită în casa sa, o revizuire a site-ului sau de mâncare pentru o adunare, iar persoana care are nevoie de un astfel de serviciu va contacta un furnizor.

Scopul tipului de propunere pe care îl veți scrie în acest articol este de a propune sau sugera o soluție la o problemă, de obicei una a cărei soluție nu este simplă. Propunerile de acest tip solicită scriitorilor să explice problema, astfel încât cititorii să înțeleagă că este reală și are nevoie de o soluție. Deoarece aceste probleme sunt adesea complexe, ele au de obicei mai multe soluții, iar uneori scriitorul va recomanda mai multe soluții posibile. De exemplu, imaginați-vă că studiați știința alimentației. Probabil că acordați mai multă atenție alimentelor decât o fac majoritatea oamenilor și poate ați observat că multe alimente sunt aruncate într-o cantină din campusul dvs. Credeți că este important să reduceți risipa de alimente. Rezolvarea acestei probleme a alimentelor risipite va necesita investigații și cercetări asupra alimentelor care sunt aruncate; de ce studenții, membrii facultății și angajații îl aruncă; modalități posibile de reducere a cantității de alimente risipite; și o recomandare către oamenii care vă pot pune în aplicare propunerea – adică soluția propusă. Acesta este un exemplu de tip de problemă despre care ați putea scrie în acest articol.

Propunerea schimbării: gândirea critică la probleme și soluții

În calitate de scriitor de propuneri, veți oferi dovezi concrete care să arate că o problemă există și trebuie abordată. Apoi veți prezenta și recomanda una sau mai multe soluții, oferind din nou dovezi pentru a demonstra că soluția sau soluțiile dvs. sunt viabile. Pentru a îndeplini această sarcină, va trebui să vă gândiți critic la probleme și soluțiile potențiale, să cunoașteți diferența dintre fapte și opinii și să identificați părtinirea.

Adoptarea unei mentalități de rezolvare a problemelor

Pe măsură ce începeți să vă gândiți la o problemă pe care ați dori să o explorați, adunați informații citind, vizualizând sau vorbind cu alții. Există o problemă locală pe care ați observat-o – poate credeți despre campusul dvs. că are nevoie de un transport mai bun, mai multe opțiuni alimentare, mai multe servicii de sănătate mintală sau o nouă organizație studențească legată de o cauză la care vă interesează? Sau există o problemă mai mare care este importantă pentru dvs., cum ar fi finanțarea școlilor publice, un acces mai bun la asistență medicală sau ajutarea mediului?

Pe măsură ce adunați idei, gândiți-vă critic la ceea ce învățați. A pune întrebări precum cele de mai jos vă poate ajuta să intrați într-o mentalitate de rezolvare a problemelor:

Întrebări despre probleme

  • Care este/a fost cauza problemei?
  • Care este/a fost efectul problemei?
  • Ce face această problemă să fie o problemă?

Întrebări despre soluții

  • Au fost propuse soluții la această problemă în trecut? Care sunt acestea?
  • De ce soluțiile propuse în trecut au reușit (sau nu au reușit) să rezolve problema?
  • Cine poate pune soluțiile în acțiune?

De exemplu, dacă misiunea dvs. este să faceți un studiu despre o problemă contemporană și să propuneți una sau mai multe soluții, puteți alege să cercetați modalități de încetinire a procesului. În propunere, puteți recomanda mai multe soluții pe care le consideră cele mai promițătoare. În cazul în care propunerea este o problemă mare și complexă: schimbările climatice, la începutul proiectului puteți aborda subiectul prin căutarea de răspunsuri la întrebările de mai sus:

  • Care este cauza schimbărilor climatice?
  • Care este efectul schimbărilor climatice?
  • Ce face schimbările climatice o problemă?
  • Care sunt câteva soluții posibile la schimbările climatice?
  • Ce soluții la schimbările climatice au fost încercate în trecut?
  • De ce soluțiile încercate în trecut nu au avut succes în rezolvarea schimbărilor climatice?
  • Cine poate pune soluțiile în acțiune?

Scriind răspunsurile la aceste întrebări, puteți identifica ceea ce trebuia să învășțați despre schimbările climatice înainte de a începe lectura și cercetarea.

Sursa: Writing Guide with Handbook sub licență CC BY 4.0. Traducere și adaptare de Nicolae Sfetcu. © 2023 MultiMedia Publishing

Imre Lakatos: Euristica și toleranța metodologică
Falsificaționismul metodologic sofisticat – Toleranța metodologică

Lakatos a propus o modificare a criteriului lui Popper pe care l-a numit falsificaționism sofisticat (metodologic). Din această perspectivă, criteriul de delimitare ar trebui să se aplice nu unei ipoteze sau unei teorii izolate, ci mai degrabă unui întreg program … Citeşte mai mult

Nu a fost votat 0.00 lei Adaugă în coș
Pseudoștiința
Pseudoștiința

Delimitarea dintre știință și pseudoștiință face parte din sarcina mai generală de a determina care credințe sunt justificate epistemic. Știința poate fi descrisă ca fiind parțial descriptivă, parțial normativă. O definiție a științei se poate concentra pe conținutul descriptiv și … Citeşte mai mult

Nu a fost votat 0.00 lei Adaugă în coș
Teoria cauzală a referinței a lui Gareth Evans
Teoria cauzală a referinței a lui Gareth Evans

Gareth Evans, în Teoria cauzală a numelor, a afirmat că teoria cauzală a referinței trebuie să fie extinsă pentru a include ceea el numește „baze multiple”. După botezul inițial, folosirea numelui în prezența persoanei poate, în circumstanțele potrivite, să fie … Citeşte mai mult

Nu a fost votat 0.00 lei Adaugă în coș

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *