Societățile postindustriale, cunoscute și sub numele de societăți informaționale, au evoluat în națiunile modernizate. Una dintre cele mai valoroase bunuri ale epocii moderne este informația. Cei care au mijloacele de a produce, stoca și disemina informații sunt lideri în acest tip de societate. O modalitate prin care oamenii de știință înțeleg dezvoltarea diferitelor tipuri de societăți (cum ar fi cele agricole, industriale și postindustriale) este prin examinarea economiilor lor în termeni de patru sectoare: primar, secundar, terțiar și cuaternar. Fiecare are un accent diferit. Sectorul primar extrage și produce materii prime (cum ar fi metalele și culturile agricole). Sectorul secundar transformă acele materii prime în produse finite. Sectorul terțiar oferă servicii: îngrijirea copilului, îngrijirea sănătății și gestionarea banilor. În fine, sectorul cuaternar produce idei; acestea includ cercetarea care conduce la noi tehnologii, managementul informației și cele mai înalte niveluri de educație și arte ale unei societăți (Kenessey, 1987).
Teoria modernizării propune un model de dezvoltare economică cvasinaturală, de la economii nedezvoltate la cele avansate, pentru a explica diferența de distribuție a acestor sectoare pe glob. În țările subdezvoltate, majoritatea oamenilor lucrează în sectorul primar. Pe măsură ce economiile se dezvoltă, tot mai mulți oameni sunt angajați în sectorul secundar. În economiile bine dezvoltate, cum ar fi cele din Canada, Statele Unite, Japonia și Europa de Vest, majoritatea forței de muncă este angajată în industriile de servicii. În Canada, de exemplu, mai mult de 75% din forța de muncă este angajată în sectorul terțiar (Statistics Canada, 2012). Creșterea rapidă a utilizării computerelor în toate aspectele vieții de zi cu zi este un motiv principal al tranziției către o economie informațională. Este nevoie de mai puțini oameni pentru a lucra în fabrici, deoarece roboții computerizați se ocupă acum de multe dintre sarcini. Alte locuri de muncă în producție au fost externalizate către țările mai puțin dezvoltate, ca urmare a dezvoltării economiei globale. Creșterea internetului a creat industrii care există aproape în întregime online. În cadrul industriilor, tehnologia continuă să schimbe modul în care sunt produse bunurile. De exemplu, industria muzicală și cinematografică obișnuia să producă produse fizice, cum ar fi CD-uri și DVD-uri pentru distribuție. Acum, aceste bunuri sunt din ce în ce mai mult produse digital și transmise în flux sau descărcate la un cost fizic de producție mult mai mic. Informația și mijloacele pentru a le folosi în mod creativ devin mărfuri într-o economie postindustrială.
Referințe
- Kenessey, Zoltan. (1987). The primary, secondary, tertiary and quaternary sectors of the economy. The Review of Income and Wealth, 33(4):359–386.
- Statistics Canada. (2012, November). Canada year book 2012. Statistics Canada [PDF] Catalogue no. 11-402-XPE. Retrieved July 25, 2012, from http://www.statcan.gc.ca/pub/11-402-x/2012000/pdf-eng.htm.
Sursa: Little, W. (2016). Introduction to Sociology – 2nd Canadian Edition. BCcampus. © 2013 Rice University. Licența CC BY 3.0. Traducere și adaptare Nicolae Sfetcu. © 2024 MultiMedia Publishing. Introducere în sociologie, Volumul 1
Descoperă mai multe la MultiMedia
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
Lasă un răspuns