Supravegherea constă în monitorizarea comportătii, activităţilor, sau a altor informaţii dinamice, a unor persoane,
cu intenţia de a-i influenţa, conduce, direcţiona, sau proteja.
Supravegherea este deci o practică ambiguă, uneori cu efecte pozitive, alteori negative, iar alteori practicată în mod ilegal. Cel mai adesea supravegherea electronică implică observarea unor anumite persoane sau grupuri de către organizaţii guvernamentale, cu unele excepţii, precum supravegherea sanitară prin care se monitorizează evoluţia unor boli într-o comunitate.
Cuvântul „supraveghere” are ca etimologie cuvântul francez „surveillance”, tradus în limba română, al cărui sens ad litteram este „veghere de deasupra”. Supravegherea electronică presupune observarea de la distanţă cu ajutorul unor echipamente electronice (precum camerele de televiziune cu circuit închis), sau interceptarea unor informaţii transmise electronic (precum activitatea pe Internet sau apelurile telefonice). Supravegherea în general poate implica şi utilizarea unor metode mai simple, ne-tehnice, precum agenţii de informaţii umani sau intercepţia poştală.
Supraveghrea este foarte utilă pentru guverne în cazul impunerii legii pentru menţinerea controlului social, descoperirea şi monitorizarea ameninţărilor, şi prevenirea / investigarea activităţilor criminale. Cu ajutorul unor programe speciale precum Total Information Awareness şi ADVISE, a unor tehnologii speciale precum calculatoarele de supraveghere de mare viteză şi software biometric, şi a unor legi precum Communications Assistance For Law Enforcement Act din SUA, guvernele posedă în prezent o abilitate nemaiîntâlnită până acum de monitorizare a subiecţilor lor.
Multe organizaţii care activează pentru respectarea drepturilor civile şi a confidenţialităţii, precum Electronic Frontier Foundation şi American Civil Liberties Union, şi-au exprimat îngrijorarea că prin extinderea continuă a supravegherii guvernamentale a cetăţenilor vom ajunge la o societate complet supravegheată, cu libertăţi politice şi personale extrem de limitate.
Percepţii populare
Romanul 1984 al lui George Orwell este o ficţiune care descrie o societate complet supravegheată printr-un sistem de supraveghere în masă foarte simplu după standardele actuale, constând din operatori umani, informatori, şi ecrane video cu două căi în fiecare casă. Datorită impactului acestei cărţi, tehnologiile de supraveghere în masă se mai numesc şi „orwelliene” atunci când sunt considerate ca fiind problematice.
În cartea The Handmaid”s Tale, ca şi în filmul cu acelaşi nume, este descrisă o teocraţie creştină totalitară în care cetăţeii sunt ţinuţi sub o supraveghere permanentă.
Cântecul „I Am The Owl” al lui Dead Kennedys vorbeşte despre supravegherea guvernamentală şi ingineria socială practicată de grupurile politice.
Filmul Gattaca portretizează o societate care foloseşte supravegherea biometrică pentru a distinge între oamenii „superiori” din punct de vedere genetic, şi cei „inferiori”.
În filmul Minority Report, poliţia şi serviciile secrete guvernamentale folosesc microvehicule aeriene în operaţiunile speciale şi pentru supraveghere.
Serialul HBO The Sopranos arată în permanenţă cum era supravegheată familia mafiotă DiMeo de către FBI. Dispozitivele audio folosite conţineau „buguri”, respectiv seturi de microfoane şi radio transmiţătoare, plasate în locaţii strategice, microfoane ascunse şi informatori.
Filmul THX-1138 descrie o societate în care oamenii sunt drogaţi cu sedative şi antidepresive, şi supravegheaţi prin camere care acoperă toate locurile în care merg aceştia.
Bibliografie
- Garfinkel, Simson, Database Nation; The Death of Privacy in the 21st Century. O”Reilly & Associates, Inc. ISBN 0-596-00105-3
- Gilliom, John Overseers of the Poor: Surveillance, Resistance, and the Limits of Privacy, University Of Chicago Press, ISBN 978-0-226-29361-5
- Jenkins, Peter Advanced Surveillance Training Manual, Intel Publishing, UK ISBN 0-9535378-1-1
- Jensen, Derrick and Draffan, George (2004) Welcome to the Machine: Science, Surveillance, and the Culture of Control Chelsea Green Publishing Company. ISBN 978-1-931498-52-4
- Lyon, David (2001). Surveillance Society: Monitoring in Everyday Life. Philadelphia: Open University Press. ISBN 978-0-335-20546-2
- Lyon, David (2007) Surveillance Studies: An Overview. Cambridge: Polity Press. ISBN 978-0-7456-3591-0
- Fuchs, Christian, Kees Boersma, Anders Albrechtslund, and Marisol Sandoval, eds. (2012). „Internet and Surveillance: The Challenges of Web 2.0 and Social Media”. New York: Routledge. ISBN 978-0-415-89160-8
- Parenti, Christian The Soft Cage: Surveillance in America From Slavery to the War on Terror, Basic Books, ISBN 978-0-465-05485-5
- Harris, Shane. (2011). The Watchers: The Rise of America”s Surveillance State. London, UK: Penguin Books Ltd. ISBN 0-14-311890-0
- Matteralt, Armand. (2010). The Globalization of Surveillance. Cambridge, UK: Polity Press. ISBN 0-7456-4511-9
- Feldman, Jay. (2011). Manufacturing Hysteria: A History of Scapegoating, Surveillance, and Secrecy in Modern America. New York, NY: Pantheon Books. ISBN 0-375-42534-9
- Hier, Sean P., & Greenberg, Joshua (Eds.). (2009). Surveillance: Power, Problems, and Politics. Vancouver, CA: UBC Press. ISBN 0-7748-1611-2
- Lyon, David (Ed.). (2006). Theorizing Surveillance: The Panopticon and Beyond. Cullompton, UK: Willan Publishing. ISBN 978-1-84392-191-2
- Laidler, Keith. (2008). Surveillance Unlimited: How We”ve Become the Most Watched People on Earth. Cambridge, AU: Icon Books Ltd. ISBN 978-1-84046-877-9
- Staples, William G. (2000). Everyday Surveillance: Vigilance and Visibility in Post-Modern Life. Lanham, MD: Rowman & Littlefield Publishers. ISBN 0-7425-0077-2
- Allmer, Thomas (2012). „Towards a Critical Theory of Surveillance in Informational Capitalism”. Frankfurt am Main: Peter Lang. ISBN 978-3-631-63220-8
Acest articol conţine materiale traduse şi adaptate din Wikipedia sub licenţă gratuită GNU.