Claus Kiefer, despre gravitația cuantică

|

Claus Kiefer, în Quantum Gravity, începe prin a motiva căutarea gravitației cuantice și evidențiază principalele direcții de cercetare. Ca motivații el citează „unificarea”, „găurile negre”, „problema timpului”. Pe scurt: (1) teoriile unificatoare au fost fructuoase în trecut, deci ar trebui … Citeşte mai mult

Corzile în teoria corzilor din gravitația cuantică

|

(Interacțiunea în lumea cuantică: linii de univers ale unor particule punctuale sau suprafețe de univers străbătute de corzi închise în teoria corzilor.) Aplicarea mecanicii cuantice la obiectele fizice cum ar fi câmpul electromagnetic, care sunt extinse în spațiu și timp, … Citeşte mai mult

Gravitația cuantică: Teoria corzilor și Gravitația cuantică în bucle

|

Există o serie de teorii cu privire la gravitația cuantică. În prezent, nu există încă o teorie cuantică a gravitației completă și consistentă, iar modelele candidate trebuie încă să depășească probleme majore formale și conceptuale. Ele se confruntă, de asemenea, … Citeşte mai mult

Este necesară o teorie a gravitației cuantice?

|

Considerațiile privind faptul că reducționismul a fost sau nu o doctrină de succes în fizică ar fi, desigur, în mare măsură irelevante pentru motivarea proiectului gravitației cuantice, dacă o astfel de teorie ar fi fost, în orice caz, necesară din … Citeşte mai mult

Teoria corzilor din gravitația cuantică, o teorie fizică sau o modelare matematică formală?

|

Teoria corzilor cu siguranță nu este o teorie fizică. Dar ar trebui cel puțin să fie înțeleasă ca o abordare teoretică modelată fizic pe cale de a deveni teorie fizică în viitor? Sau este doar un joc matematic care pretinde … Citeşte mai mult

Posibilitatea convergenței între teoria supercorzilor și programul canonic în gravitația cuantică

|

În prezent nu există o teorie cuantică a gravitației, în sensul în care există, să zicem, o teorie cuantică a câmpurilor gauge. „Gravitația cuantică” este pur și simplu un substituent pentru orice teorie reușind în cele din urmă să reunească … Citeşte mai mult

Mai există conceptele de spațiu și timp în gravitația cuantică?

|

Orice ramură a fizicii va pune diferite întrebări filosofice: de exemplu despre conceptele și cadrul său general, și compararea acestora cu structuri analoage din alte ramuri ale fizicii. Într-adevăr, o analiză atentă a oricărui câmp de știință conduce în mod … Citeşte mai mult

O teorie a gravitației cuantice sau a interacțiunilor mecanicii cuantice cu gravitația?

|

Fizica teoretică se confruntă astăzi cu o provocare care amintește de predecesorii lui Newton din secolul al XVII-lea: două teorii incompatibile descriu destul de bine două domenii diferite ale fenomenelor. Legile mecanicii cuantice guvernează fenomenele mici ale fizicii particulelor elementare, … Citeşte mai mult

Fizicienii cer ajutorul filosofilor în gravitația cuantică

|

În ultimul timp, fizicienii și filosofii fizicii au tendința să meargă pe căi foarte diferite și, în general, au fost puțin bănuitori unul față de celălalt. După cum Michael Redhead subliniază, în prima Prelegere Tarner, „mulți fizicieni ar respinge genul … Citeşte mai mult

De ce este nevoie de o teorie a gravitației cuantice?

|

Fizica fundamentală se bazează pe două teorii, modelul standard al fizicii particulelor (MS) și teoria generală a relativității (RG). În timp ce prima descrie interacțiunea electromagnetică, slabă și puternică a particulelor de materie subatomică, precum și a mecanismului Higgs într-un … Citeşte mai mult

Euristica teoriei corzilor în gravitația cuantică

|

Pozitivițtii logici ar fi considerat teoria corzilor ca o metafizică speculativă. Aspectul instrumentalist al pozitivismului logic nu corespunde cu opiniile teoreticienilor corzilor. Din punctul de vedere al falsificaționismului lui Popper,[1] distingem clar între contextul descoperirii și contextul de justificare. În … Citeşte mai mult

Epistemologia teoriei corzilor în gravitația cuantică

|

În teoria câmpului cuantic, principalul obstacol este apariția infinităților netratabile în interacțiunile particulelor datorită posibilității unor distanțe arbitrare între particulele punctuale. Corzile, ca obiecte extinse, oferă un cadru mai bun, care permite calcule finite.[1] Teoria corzilor face parte dintr-un un … Citeşte mai mult

1 2 3