Home » Articole » Articole » Societate » Filozofie » Terminologie utilizată în filosofia modernă (1)

Terminologie utilizată în filosofia modernă (1)

postat în: Filozofie 0

Ca orice disciplină, filosofia modernă are propriul său vocabular. Iată câțiva dintre cei mai de bază termeni, și conexiunile lor:

Poziţie

O poziție (sau o teză) este o revendicare sau un set de revendicări; de exemplu, că mintea este identică cu creierul sau că oamenii acționează întotdeauna din interesul propriu.

Argument

Un argument este un set de afirmații (numite „premise”) concepute pentru a arăta că o altă afirmație (o concluzie) este adevărată. (Aceasta este o utilizare specială a cuvântului: de obicei oamenii folosesc „argument” pentru a însemna o altercație verbală). De exemplu:

Premisa 1: Dacă afară plouă, mașina de tuns iarba se va uda.

Premisa 2: Afară plouă. Concluzie: mașina de tuns iarba se va uda.

După cum puteți vedea, argumentele nu sunt specifice filozofiei: le folosim tot timpul pentru a discuta cu semenii noștri, deși aproape niciodată nu ne obosim să le explicităm. Chiar și în această clasă, nu ne vom strădui mereu punând argumente în această formă explicită. Dar poate fi de multe ori util să se facă acest lucru, și este important ca argumentele să poată fii explicite. Pentru a vedea de ce, luați în considerare un argument prezentat de British Medical Association:

Premisa 1: Boxul este o activitate periculoasă.

Concluzie: Boxul ar trebui interzis.

Premisa atrage concluzia? Adică, premisa arată că concluzia este adevărată? Cu alte cuvinte, este acesta un argument valid – unul ale cărui premise implică concluzia? (Un alt mod de a spune: un argument valid este astfel încât este imposibil ca premisele să fie adevărate și concluzia falsă.)

Validitatea nu spune nimic despre dacă premisele sau concluziile sunt de fapt adevărate sau nu. Iată un argument valid:

Premisa 1: Dacă am peste 3 m înălțime, am peste 2 m înălțime.

Premisa 2: Am peste 3 m înălțime.

Concluzie: Am peste 2 m înălțime.

Este imposibil ca premisele 1 și 2 să fie adevărate,iar concluzia să fie falsă. Deci acesta este un argument valid. Dar îi lipsește o altă virtute pe care o căutăm în argumente: vrem să fie valide și să aibă premise adevărate. Adică noi vrem argumente solide. Argumentul de mai sus este valid, dar nu este solid, deoarece Premisa 2 este falsă.

1. Dacă un argument este valid și solid, ce puteți spune despre concluzie?

Să ne întoarcem la argumentul despre box. Să verificăm testul nostru pe acesta: este posibil pentru Premisa 1 – „Boxul este o activitate periculoasă”- să fie adevărată, în timp ce concluzia – „Boxul ar trebui interzis” – să fie falsă? Dacă este posibil, ce ne spune asta despre validitatea sau invaliditatea argumentului?

1. Lipseste ceva din argumentul boxului. Ce anume? Ce am putea adăuga pentru a avea argument valid? Este argumentul, reparat în acest fel, solid?

Obiecţie

O obiecție este un argument conceput pentru a arăta că o poziție este falsă. Dacă teismul (afirmația că Dumnezeu există) este al poziția noastră, ar trebui să luăm în considerare obiecția că o zeitate binevoitoare nu ar permite oamenilor nevinovați să sufere.

Replică

O replică este un răspuns la o obiecție. În exemplul de mai sus, am putea răspunde că Dumnezeu nu permite oamenilor nevinovați să sufere; suferința lor se datorează liberului arbitru al omului. (Desigur, este posibil să nu fie un răspuns bun.)

În plus față de aceste concepte, trebuie să facem distincții între diferite tipuri de poziții sau revendicări. Aceste distincții sunt controversate; Kant, în special, va contesta unele dintre conexiunile pe care le trasăm lor. Dar trebuie să începem de undeva!

Prima distincție este între afirmațiile care sunt necesare și cele care sunt posibile.

Sursa: Walter Ott & Alex Dunn, Modern Philosophy, licența CC BY-NC-SA 3.0. Traducere și adaptare de Nicolae Sfetcu

Controversa dintre Isaac Newton și Robert Hooke despre prioritatea în legea gravitației
Controversa dintre Isaac Newton și Robert Hooke despre prioritatea în legea gravitației

Una din cele mai disputate controverse privind prioritatea unor descoperiri științifice este cea privind legea gravitației universale, între Isaac Newton și Robert Hooke. În acest eseu extind o lucrare mai veche pe aceeași temă, ”Isaac Newton vs. Robert Hooke în … Citeşte mai mult

Nu a fost votat 0.00 lei9.19 lei Selectează opțiunile Acest produs are mai multe variații. Opțiunile pot fi alese în pagina produsului.
Apa grea: O școală a cercetării științifice și tehnologice românești, o paradigmă în sensul lui Kuhn
Apa grea: O școală a cercetării științifice și tehnologice românești, o paradigmă în sensul lui Kuhn

Sfetcu, Nicolae, „Apa grea: O școală a cercetării științifice și tehnologice românești, o paradigmă în sensul lui Kuhn”, în Telework (06 decembrie 2022), MultiMedia Publishing, ISBN: 978-606-033-747-8, DOI: 10.58679/MM86316, https://www.telework.ro/ro/e-books/apa-grea-o-scoala-a-cercetarii-stiintifice-si-tehnologice-romanesti-o-paradigma-in-sensul-lui-kuhn/   Din poziția de simplu angajat al Fabricii de apă … Citeşte mai mult

Nu a fost votat 0.00 lei15.03 lei Selectează opțiunile Acest produs are mai multe variații. Opțiunile pot fi alese în pagina produsului.
Epistemologia gravitației experimentale – Raționalitatea științifică
Epistemologia gravitației experimentale – Raționalitatea științifică

Evoluția testelor gravitaționale dintr-o perspectivă epistemologică încadrată în conceputul de reconstrucție rațională al lui Imre Lakatos, pe baza metodologiei acestuia a programelor de cercetare. Perioada evaluată este foarte vastă, începând cu filosofia naturală a lui Newton și până la teoriile … Citeşte mai mult

Nu a fost votat 0.00 lei Selectează opțiunile Acest produs are mai multe variații. Opțiunile pot fi alese în pagina produsului.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *