Home » Articole » RO » Societate » Filozofie » Terminologie utilizată în filosofia modernă (1)

Terminologie utilizată în filosofia modernă (1)

postat în: Filozofie 0

Ca orice disciplină, filosofia modernă are propriul său vocabular. Iată câțiva dintre cei mai de bază termeni, și conexiunile lor:

Poziţie

O poziție (sau o teză) este o revendicare sau un set de revendicări; de exemplu, că mintea este identică cu creierul sau că oamenii acționează întotdeauna din interesul propriu.

Argument

Un argument este un set de afirmații (numite „premise”) concepute pentru a arăta că o altă afirmație (o concluzie) este adevărată. (Aceasta este o utilizare specială a cuvântului: de obicei oamenii folosesc „argument” pentru a însemna o altercație verbală). De exemplu:

Premisa 1: Dacă afară plouă, mașina de tuns iarba se va uda.

Premisa 2: Afară plouă. Concluzie: mașina de tuns iarba se va uda.

După cum puteți vedea, argumentele nu sunt specifice filozofiei: le folosim tot timpul pentru a discuta cu semenii noștri, deși aproape niciodată nu ne obosim să le explicităm. Chiar și în această clasă, nu ne vom strădui mereu punând argumente în această formă explicită. Dar poate fi de multe ori util să se facă acest lucru, și este important ca argumentele să poată fii explicite. Pentru a vedea de ce, luați în considerare un argument prezentat de British Medical Association:

Premisa 1: Boxul este o activitate periculoasă.

Concluzie: Boxul ar trebui interzis.

Premisa atrage concluzia? Adică, premisa arată că concluzia este adevărată? Cu alte cuvinte, este acesta un argument valid – unul ale cărui premise implică concluzia? (Un alt mod de a spune: un argument valid este astfel încât este imposibil ca premisele să fie adevărate și concluzia falsă.)

Validitatea nu spune nimic despre dacă premisele sau concluziile sunt de fapt adevărate sau nu. Iată un argument valid:

Premisa 1: Dacă am peste 3 m înălțime, am peste 2 m înălțime.

Premisa 2: Am peste 3 m înălțime.

Concluzie: Am peste 2 m înălțime.

Este imposibil ca premisele 1 și 2 să fie adevărate,iar concluzia să fie falsă. Deci acesta este un argument valid. Dar îi lipsește o altă virtute pe care o căutăm în argumente: vrem să fie valide și să aibă premise adevărate. Adică noi vrem argumente solide. Argumentul de mai sus este valid, dar nu este solid, deoarece Premisa 2 este falsă.

1. Dacă un argument este valid și solid, ce puteți spune despre concluzie?

Să ne întoarcem la argumentul despre box. Să verificăm testul nostru pe acesta: este posibil pentru Premisa 1 – „Boxul este o activitate periculoasă”- să fie adevărată, în timp ce concluzia – „Boxul ar trebui interzis” – să fie falsă? Dacă este posibil, ce ne spune asta despre validitatea sau invaliditatea argumentului?

1. Lipseste ceva din argumentul boxului. Ce anume? Ce am putea adăuga pentru a avea argument valid? Este argumentul, reparat în acest fel, solid?

Obiecţie

O obiecție este un argument conceput pentru a arăta că o poziție este falsă. Dacă teismul (afirmația că Dumnezeu există) este al poziția noastră, ar trebui să luăm în considerare obiecția că o zeitate binevoitoare nu ar permite oamenilor nevinovați să sufere.

Replică

O replică este un răspuns la o obiecție. În exemplul de mai sus, am putea răspunde că Dumnezeu nu permite oamenilor nevinovați să sufere; suferința lor se datorează liberului arbitru al omului. (Desigur, este posibil să nu fie un răspuns bun.)

În plus față de aceste concepte, trebuie să facem distincții între diferite tipuri de poziții sau revendicări. Aceste distincții sunt controversate; Kant, în special, va contesta unele dintre conexiunile pe care le trasăm lor. Dar trebuie să începem de undeva!

Prima distincție este între afirmațiile care sunt necesare și cele care sunt posibile.

Sursa: Walter Ott & Alex Dunn, Modern Philosophy, licența CC BY-NC-SA 3.0. Traducere și adaptare de Nicolae Sfetcu

Filosofia contează - Prezentări și recenzii
Filosofia contează – Prezentări și recenzii

Prezentări și recenzii ale unor lucrări filosofice care au influențat conceptele și discursurile filosofice, și viziunea actuală asupra lumii. CUPRINS: Despre sens și referință Structura normativă a științei – Universalism – „Comunism” – Dezinteresare – Scepticism organizat Natura teoriilor – … Citeşte mai mult

Nu a fost votat 1.724.02 Selectează opțiunile
De la Big Bang la singularități și găuri negre
De la Big Bang la singularități și găuri negre

Singularitățile la care se ajunge în relativitatea generală prin rezolvarea ecuațiilor lui Einstein au fost și încă mai sunt subiectul a numeroase dezbateri științifice: Există sau nu, singularități? Big Bang a fost o singularitate inițială? Dacă singularitățile există, care este … Citeşte mai mult

Nu a fost votat 2.58 Selectează opțiunile
Inteligența emoțională
Inteligența emoțională

Inteligența emoțională este un set de abilități pentru răspunsurile la evenimente care constituie emoții. Prin integrarea inteligenței cu emoția se pot determina „cel puțin unele răspunsuri „corecte” în ceea ce privește sentimentele” pentru a distinge indivizii în funcţie de inteligența … Citeşte mai mult

Nu a fost votat 3.457.74 Selectează opțiunile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *