Acțiunea romanului începe în orașul Statului Mondial Londra în anul 632 AF (Afer Ford, în română: După Ford) (anul 2540 în calendarul gregorian), unde cetățenii sunt proiectați prin utere artificiale și programe de îndoctrinare a copilăriei în clase (sau caste) predeterminate, bazate pe inteligență și muncă. Lenina Crowne, o lucrătoare la incubator, este populară și dezirabilă din punct de vedere sexual, spre deosebire de Bernard Marx, psiholog. Acesta este mai scund ca statură decât media membrilor castei sale înalte, ceea ce îi conferă un complex de inferioritate. Munca sa cu învățarea în somn îi permite să înțeleagă și să dezaprobe metodele societății sale de a-și menține cetățenii pașnici, ceea ce include consumul lor constant al unui medicament liniștitor, care produce fericire, numit „soma”. Jucându-se cu dezastrul, Bernard este vocal și arogant în privința criticilor săi, iar șeful său ia în calcul să-l exileze în Islanda din cauza neconformității sale. Singurul său prieten este Helmholtz Watson, un scriitor talentat căruia îi este greu să-și folosească talentele în mod creativ în societatea lor fără durere.
Bernard își ia o vacanță cu Lenina în afara Statului Mondial, într-o rezervație sălbatică din New Mexico, în care cei doi observă pentru prima dată oameni născuți în mod natural, boli, procesul de îmbătrânire, alte limbi și stiluri de viață religioase. Cultura oamenilor din sat seamănă cu grupurile native americane contemporane din regiune, descendenți ai Anasazi, inclusiv popoarele Puebloan Hopi și Zuni. Bernard și Lenina sunt martorii unui ritual public violent și apoi o întâlnesc pe Linda, o femeie originară din Statul Mondial care locuiește în rezervație împreună cu fiul ei John, acum tânăr. Și ea a vizitat rezervația într-o vacanță în urmă cu mulți ani, dar s-a separat de grupul ei și a rămas în urmă. Între timp, a rămas însărcinată de un coleg de vacanță (care se dezvăluie a fi șeful lui Bernard, directorul de incubație și condiționare). Ea nu a încercat să se întoarcă în Statul Mondial, din cauza rușinii sarcinii. În ciuda faptului că și-a petrecut întreaga viață în rezervație, John nu a fost niciodată acceptat de săteni, iar viețile lui și a Lindei au fost grele și neplăcute. Linda l-a învățat pe John să citească, deși din singura carte pe care o deține este un manual științific, și o altă carte găsită de John: operele complete ale lui Shakespeare. Ostracizat de săteni, John este capabil să-și articuleze sentimentele doar în termenii dramei shakespeariane, citând adesea din Furtuna, Regele Lear, Othello, Romeo și Julieta și Hamlet. Linda vrea acum să se întoarcă la Londra, iar John, de asemenea, vrea să vadă această „minunată lume nouă”. Bernard vede o oportunitate de a zădărnici planurile de a-l exila și primește permisiunea să-i ia pe Linda și John înapoi. La întoarcerea lor la Londra, John îl întâlnește pe Director și îl numește „tata”, o vulgaritate care provoacă hohote de râs. Directorul umilit demisionează de rușine înainte de a putea continua cu exilarea lui Bernard.
Bernard, considerat custode” al „sălbaticului” John, care este acum tratat ca o celebritate, este apreciat de cei mai înalți membri ai societății și se bucură de atenția pe care o disprețuia cândva. Popularitatea lui Bernard este, totuși, trecătoare și devine invidios că John se leagă cu adevărat doar de Helmholtz. Considerată hidoasă și neprietenoasă, Linda își petrece tot timpul folosind soma, în timp ce John refuză să participe la evenimentele sociale organizate de Bernard, îngrozit de ceea ce el percepe a fi o societate goală. Lenina și John sunt atrași fizic unul de celălalt, dar viziunea lui John despre flirtrare și romantism, bazată pe scrierile lui Shakespeare, este total incompatibilă cu atitudinea liberală a Leninei față de sex. Ea încearcă să-l seducă, dar el o atacă, înainte de a fi informat brusc că mama lui se află pe patul de moarte. Se grăbește la patul Lindei, provocând scandal, deoarece aceasta nu este atitudinea „corectă” față de moarte. Unii copii care intră în secție pentru „condiționarea morții” par a fi lipsiți de respect față de John, iar acesta îi atacă fizic. Apoi încearcă să distrugă o distribuție de soma către un grup de caste inferioare, spunându-le că îi eliberează. Helmholtz și Bernard se grăbesc să oprească revolta care a urmat, pe care poliția o stinge prin pulverizarea de vapori de soma în mulțime.
Bernard, Helmholtz și John sunt aduși cu toții în fața lui Mustapha Mond, „Controlorul Lumii Rezidente pentru Europa de Vest”, care le spune lui Bernard și Helmholtz că vor fi exilați pe insule pentru activitate antisocială. Bernard pledează pentru o a doua șansă, dar Helmholtz salută oportunitatea de a fi un individ adevărat și alege Insulele Falkland drept destinație, crezând că vremea lor rea îi va inspira scrisul. Mond îi spune lui Helmholtz că exilul este de fapt o recompensă. Insulele sunt pline de cei mai interesanți oameni din lume, indivizi care nu se încadrau în modelul social al Statului Mondial. Mond schițează pentru John evenimentele care au condus la societatea actuală și argumentele sale pentru un sistem de caste și control social. John respinge argumentele lui Mond, iar Mond rezumă opiniile lui John susținând că John cere „dreptul de a fi nefericit”. John întreabă dacă poate merge și el pe insule, dar Mond refuză, spunând că dorește să vadă ce se întâmplă cu John în continuare.
Obosit de noua sa viață, John se mută într-un far abandonat de pe un deal, lângă satul Puttenham, unde intenționează să adopte un stil de viață ascetic solitar pentru a se purifica de civilizație, practicând autoflagelarea. Acest lucru atrage reporterii și, în cele din urmă, sute de vizitatori uimiți, în speranța de a asista la comportamentul său bizar.
Pentru o vreme pare că John ar putea rămâne singur, după ce atenția publicului este atrasă de alte diversiuni, dar un documentarist a filmat în secret autoflagelarea lui John de la distanță, iar când este lansat documentarul provoacă senzație internațională. Elicopterele sosesc cu mai mulți jurnaliști. Mulțimi de oameni coboară pe locația lui John, cerându-i să-și îndeplinească ritualul de biciuire pentru ei. Dintr-un elicopter iese o tânără care se presupune că este Lenina. John, la vederea unei femei pe care o adoră și pe care o detestă, o biciuiește cu furie și apoi întoarce biciul asupra lui, entuziasmând mulțimea, al cărei comportament sălbatic se transformă într-o orgie alimentată de soma. A doua zi dimineața, John se trezește pe pământ și este mistuit de remuşcări pentru participarea sa la evenimentele din noaptea trecută.
În acea seară, un roi de elicoptere apare la orizont, povestea orgiei de aseară fiind în toate ziarele. Primii privitori și reporteri care au sosit descoperă că John este mort, spânzurându-se.
(Include texte traduse și adaptate din Wikipedia de Nicolae Sfetcu)
Descoperă mai multe la MultiMedia
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.



Lasă un răspuns