O apocalipsă climatică (numită și distopie climatică și colaps indus de climă, printre alte nume) denotă, în general, un scenariu prezis care implică prăbușirea globală a civilizației umane și potențiala dispariție umană, ca rezultat direct sau indirect al schimbărilor climatice antropice. Mulți academicieni și cercetători susțin că, în realitate, cu excepția cazului în care o corecție majoră a cursului implementat este iminentă, o parte sau tot Pământul va deveni de nelocuit ca urmare a temperaturilor extreme, a evenimentelor meteorologice severe, a incapacității de a cultiva și a unei compoziții modificate a atmosferei Pământului.[1][2][3][4]
Aceste evenimente sunt explorate în multe lucrări științifico-fantastice, inclusiv Parabola Semănătorului de Octavia Butler, care descrie defalcarea ecologică prin colapsul societății; Războiul American de Omar El Akkad, explorează ideea unei țări subacvatice, lovite de război; sau The Word for World is Forest de Ursula Le Guin care se angajează în colonizarea spațiului pentru a scăpa de condițiile Pământului.
În septembrie 2021, peste 200 de reviste medicale academice au publicat un apel de urgență la acțiune, spunând că o creștere a temperaturii cu 1,5 grade ar aduce un rău catastrofal sănătății globale, din care lumea nu se va mai recupera niciodată.[5]
Retorica și credința centrată pe apocalipticism au rădăcini adânci în contexte religioase, iar abordări retorice similare stau la baza interpretărilor apocaliptice seculare ale climei.[6] Interpretările istorice se încadrează în două viziuni ale apocalipsei: cea tragică și cea comică. Apocalipticismul tragic încadrează un bine și un rău clar împărțit, cu evenimente prestabilite. În contrast, încadrarea benzilor desenate subliniază agenția umană defectuoasă și tinde să fie caracterizată printr-o cronologie deschisă, episodică și continuă.[7] Unele dintre cele mai importante cărți din ecologistism folosesc fie încadrarea apocaliptică tragică, fie comică: Silent Spring a lui Carson (1962), Population Bomb a lui Ehrlich (1972) și Earth in the Balance a lui Al Gore (1992).[8]
Apocalipsa tragică prevede societății o soartă care se termină cu apocalipsa. Nu există nicio abatere de la această cale și direcția și viteza cu care se îndreaptă către această apocalipsă sunt în afara controlului oricui. Comicul, pe de altă parte, sugerează că acțiunea umană are capacitatea de a schimba rezultatul apocalipsei.[9] Este important de menționat că apocalipsa se va întâmpla în continuare, doar circumstanțele specifice în care se întâmplă pot fi influențate mai mult dacă se iau măsuri.
Nu există un singur termen convenit folosit pentru a descrie un colaps de mediu și ecologic ca rezultat direct sau indirect al schimbărilor climatice antropice, totuși un astfel de eveniment a fost explorat atât în ficțiune, cât și în non-ficțiune de mulți ani. Romanul lui Jules Verne din 1889, Cumpărarea Polului Nord, imaginează schimbările climatice din cauza unei înclinări deliberate a axei Pământului.
De la al Doilea Război Mondial, au existat discuții continue despre distrugerea mediului din cauza războiului nuclear.[10][11]
Există o tradiție în lumea occidentală de a descrie o apocalipsă climatică cu imagini și descrieri ale celor patru călăreți ai Apocalipsei și alte caracteristici ale apocalipsei credinței creștine.[12][13][14][15][16]
Referințe
- Climate Change: What Happens If The World Warms Up By 5°C?
- Ecowatch, 13 Jan. 2021 „Scientists Warn Humanity in Denial of Looming ‘Collapse of Civilization as We Know It'”
- Bradshaw, Corey J. A.; Ehrlich, Paul R.; Beattie, Andrew; Ceballos, Gerardo; Crist, Eileen; Diamond, Joan; Dirzo, Rodolfo; Ehrlich, Anne H.; Harte, John; Harte, Mary Ellen; Pyke, Graham; Raven, Peter H.; Ripple, William J.; Saltré, Frédérik; Turnbull, Christine; Wackernagel, Mathis; Blumstein, Daniel T. (2021). „Underestimating the Challenges of Avoiding a Ghastly Future”. Frontiers in Conservation Science. 1. doi:10.3389/fcosc.2020.615419.
- Weston, Phoebe (13 January 2021). „Top Scientists Warn of ‘Ghastly Future of Mass Extinction’ and Climate Disruption”. The Guardian.
- Atwoli, Lukoye; Baqui, Abdullah H; Benfield, Thomas; Bosurgi, Raffaella; Godlee, Fiona; Hancocks, Stephen; Horton, Richard; Laybourn-Langton, Laurie; Monteiro, Carlos Augusto; Norman, Ian; Patrick, Kirsten; Praities, Nigel; Olde Rikkert, Marcel G M; Rubin, Eric J; Sahni, Peush; Smith, Richard; Talley, Nicholas J; Turale, Sue; Vázquez, Damián (5 September 2021). „Call for emergency action to limit global temperature increases, restore biodiversity, and protect health”. BMJ. 374: n1734. doi:10.1136/bmj.n1734. PMC 8414196. PMID 34483099.
- Garrard, Greg (2004). Ecocriticism. New York, New York: Routledge. p. 85. ISBN 9780415196925.
- Garrard, Greg (2004). Ecocriticism. New York, New York: Routledge. pp. 86–87. ISBN 9780415196925.
- Garrard, Greg (2004). Ecocriticism. New York, New York: Routledge. pp. 93–104. ISBN 9780415196925.
- Foust, Christina R.; O’Shannon Murphy, William (2009). „Revealing and Reframing Apocalyptic Tragedy in Global Warming Discourse”. Environmental Communication. 3 (2): 151–167. doi:10.1080/17524030902916624. ISSN 1752-4032. S2CID 144658834.
- Miller, Perry (April 1951). „The End of the World”. The William and Mary Quarterly. 8 (2): 172–191. doi:10.2307/1916901. JSTOR 1916901.
- Buell, Frederick (2010). „A Short History of Environmental Apocalypse”. In Skrimshire, Stefan (ed.). Future ethics : climate change and apocalyptic imagination. Continuum. pp. 13–34. ISBN 978-1441139580.
- Skrimshire, Stefan (2014). „Climate change and apocalyptic faith”. WIREs Climate Change. 5 (2): 233–246. doi:10.1002/wcc.264. ISSN 1757-7799.
- Buell, Frederick (30 September 2004). From apocalypse to way of life : environmental crisis in the American century. Routledge. ISBN 978-0415950404.
- BARKUN, MICHAEL (1983). „DIVIDED APOCALYPSE: Thinking About The End in Contemporary America”. Soundings: An Interdisciplinary Journal. 66 (3): 257–280. ISSN 0038-1861. JSTOR 41178260.
- Killingsworth, M. Jimmie; Palmer, Jacqueline (1 March 1996). „Millennial Ecology: The Apocalyptic Narrative from Silent Spring to Global Warming”. In Herndl, Carl G.; Brown, Stuart C. (eds.). Green culture : environmental rhetoric in contemporary America. University of Wisconsin Press. pp. 21–45. ISBN 978-0299149949.
- Veldman, Robin Globus (2012). „Narrating the Environmental Apocalypse: How Imagining the End Facilitates Moral Reasoning Among Environmental Activists”. Ethics and the Environment. 17 (1): 1–23. doi:10.2979/ethicsenviro.17.1.1. ISSN 1085-6633. JSTOR 10.2979/ethicsenviro.17.1.1. S2CID 143291219.
Include texte traduse și adaptate din Wikipedia de Nicolae Sfetcu
Lasă un răspuns