Astrologia chineză

(Diagrama interacțiunilor Wu Xing. Ciclul “generativ” este ilustrat prin săgețile gri care merg în sensul acelor de ceasornic pe exteriorul cercului, în timp ce ciclul “distructiv” sau “cuceritor” este reprezentat de săgețile roșii în interiorul cercului.)

Astrologia chineză se bazează pe astronomie și calendare tradiționale. Dezvoltarea astrologiei chineze este legată de cea a astronomiei, care a ajuns să se dezvolte în timpul dinastiei Han (secolul al 2-lea î.e.n. – secolul 2 e.n.).

Astrologia chineză are o relație strânsă cu filozofia chineză (teoria celor trei armonii, cerul, pământul și apa) și utilizează principiile yin și yang și concepte care nu se găsesc în astrologie occidentală, cum ar fi învățăturile xing wu, cele 10 tulpini cerești, cele 12 ramuri pământești, calendarul lunisolar (calendarul Lunii și calendarul Soarelui), precum și calcularea timpului după an, lună, zi și shichen (時辰).

Astrologia chineză a fost elaborată în timpul dinastiei Zhou (1046-256 î.e.n.) și a înflorit în timpul dinastiei Han (secolul al 2-lea î.e.n. – secolul 2 e.n.). În timpul dinastiei Han, elementele familiare ale culturii chineze tradiționale – filozofia Yin-Yang, teoria celor 5 elemente, conceptele cerului și al pământului, și moralitatea confucianistă – au fost unite pentru a formaliza principiile filosofice ale medicinei chineze și divinației, astrologiei și alchimiei.

5 planete clasice sunt asociate cu Wu Xing:

Venus – Metal (Tigrul alb)
Jupiter – Lemn (Dragonul azuriu)
Mercur – Apă (Broasca țestoasă neagră)
Marte – Foc (Pasărea vermilion) (poate sau nu să fie asociată cu fenixul, care a fost, de asemenea, un simbol imperial, împreună cu dragonul)
Saturn – Pământ (Dragonul galben)

În conformitate cu astrologia chineză, destinul unei persoane poate fi determinat de poziția planetelor principale de la naștere persoanei, împreună cu pozițiile Soarelui, Lunii, cometelor, timpului de naștere al persoanei și semnul zodiacal. Sistemul ciclului de doisprezece ani al semnelor de animale a fost construit din observațiile orbitei lui Jupiter (Steaua anului, în chineza simplificată: 岁星, chineza tradițională: 歳星; pinyin: Suìxīng). Urmărind orbita lui Jupiter în jurul Soarelui, astronomii chinezi au divizat cercul ceresc în 12 secțiuni, și l-au rotunjit la 12 ani. Jupiter este asociată cu constelația Sheti (în chineza simplificată: 摄提, chineza tradițională: 攝提 – Boötes) si este uneori numită Sheti.

Un sistem de calcul al sorții și destinului unei persoane bazat pe ziua sa de naștere, sezonul nașterii, și orele nașterii, cunoscut sub numele de Zi Wei Dou Shu (în chineză simplificată: 紫微斗数, chineza tradițională: 紫微斗數; pinyin: zǐwēidǒushù), sau Astrologia stelei purpurii, este încă folosit cu regularitate în zilele noastre de astrologia chineză la ghicirea norocului unei persoane. Cele 28 de constelații chineze, Xiu (chineză: 宿; pinyin: xiu), sunt destul de diferite de constelațiile occidentale. De exemplu, Marele urs (Ursa Major) este cunoscut sub numele de Dou (chineză: 斗; pinyin: dǒu); centura lui Orion este cunoscută sub numele de Shen (chineza simplificată: 参, chineza tradițională: 參; pinyin: shēn), sau trioul de semizei “Fericirea, Noroc, Longevitate”. Cele șapte constelații nordice sunt denumite Xuan Wu (chineză: 玄武; pinyin: xúanwǔ). Xuan Wu este, de asemenea, cunoscută sub numele de spiritul cerului nordic sau spiritul apei în credința taoistă.

În plus față de lecturile astrologice ale corpurilor cerești, stelele de pe cer formează baza multor basme. De exemplu, Triunghiul de vară este trio-ul văcarului (Altair), zânei țesătoarelor tinere (Vega), și zânei “tai bai” (Deneb). Cei doi iubiți interziși au fost separați de râul argintiu (Calea Lactee). În fiecare an, în a șaptea zi a lunii a șaptea în calendarul chinezesc, păsările formeaza un pod peste Calea Lactee. Văcarul îi poartă pe cei doi fii ai lor (cele două stele de fiecare parte a lui Altair) peste pod pentru a se reuni cu mama lor zână. Zâna tai bai acționeaza ca însoțitoare a acestor doi îndrăgostiți nemuritori.