Home » Articole » Articole » Calculatoare » Inteligența artificială » Behaviorismul și inteligența artificială

Behaviorismul și inteligența artificială

Robot

Behaviorismul este o abordare sistematică a înțelegerii comportamentului oamenilor și al altor animale. Se presupune comportamentul ca fiind fie un reflex evocat de împerecherea anumitor stimuli antecedente din mediul înconjurător, fie o consecință a istoriei individului respectiv, incluzând în special contingențele de întărire și pedeapsă, împreună cu starea motivațională actuală a individului și stimulii de control. Deși comportamentaliștii acceptă în general rolul important al eredității în determinarea comportamentului, ei se concentrează în primul rând pe evenimentele din mediu.

Behaviorismul a apărut la începutul anilor 1900 ca o reacție la psihologia profundă și la alte forme tradiționale de psihologie, care adesea aveau dificultăți în a face predicții care puteau fi testate experimental, dar derivate din cercetările anterioare de la sfârșitul secolului al XIX-lea, cum ar fi când Edward Thorndike a fost pionierul legii efectului, o procedură care implica utilizarea consecințelor pentru a întări sau a slăbi comportamentul.

Cu o publicație din 1924, John B. Watson a conceput behaviorismul metodologic, care a respins metodele introspective și a căutat să înțeleagă comportamentul doar măsurând comportamentele și evenimentele observabile. Abia în anii 1930, B. F. Skinner a sugerat că comportamentul ascuns – inclusiv cogniția și emoțiile – este supus acelorași variabile de control ca și comportamentul observabil, care a devenit baza pentru filosofia sa numită behaviorism radical. În timp ce Watson și Ivan Pavlov au investigat modul în care stimulii neutri (condiționați) provoacă reflexe în condiționarea respondentului, Skinner a evaluat istoriile de întărire ale stimulilor discriminatori (antecedente) care emite comportamentul; tehnica a devenit cunoscută sub numele de condiționare operantă.

Odată cu creșterea rapidă a datelor și aplicațiilor comportamentale mari, analiza comportamentului este omniprezentă. Înțelegerea comportamentului din perspectiva informaticii și a calculatoarelor devine din ce în ce mai critică pentru înțelegerea aprofundată a ceea ce, de ce și cum se formează comportamentele, interacționează, evoluează, se schimbă și afectează afacerile și decizia. Informatica comportamentală  și programarea comportamentală explorează în profunzime inteligența comportamentală și abordările comportamentale din perspectiva informaticii și a inteligenței artificiale.

În a doua jumătate a secolului al XX-lea, behaviorismul a fost în mare măsură eclipsat ca urmare a revoluției cognitive. Această schimbare s-a datorat faptului că behaviorismul radical a fost foarte criticat pentru că nu a examinat procesele mentale, iar acest lucru a condus la dezvoltarea mișcării terapiei cognitive. La mijlocul secolului al XX-lea, au apărut trei influențe principale care vor inspira și modela psihologia cognitivă ca o școală formală de gândire:

  • Critica lui Noam Chomsky din 1959 asupra behaviorismului și, în general, a empirismului a inițiat ceea ce va fi cunoscut sub numele de „revoluția cognitivă”.
  • Evoluțiile în informatică ar duce la realizarea de paralele între gândirea umană și funcționalitatea computațională a computerelor, deschizând zone cu totul noi ale gândirii psihologice. Allen Newell și Herbert Simon au petrecut ani de zile dezvoltând conceptul de inteligență artificială (IA) și mai târziu au lucrat cu psihologi cognitivi cu privire la implicațiile IA. Rezultatul eficient a fost mai degrabă o conceptualizare cadru a funcțiilor mentale cu omologii lor din computere (memorie, stocare, recuperare etc.)
  • Recunoașterea formală a domeniului a implicat înființarea unor instituții de cercetare precum Centrul pentru Procesarea Informației Umane a lui George Mandler în 1964. Mandler a descris originile psihologiei cognitive într-un articol din 2002 din Journal of the History of the Behavioral Sciences

În primii ani ai psihologiei cognitive, criticii behaviorişti au susţinut că empirismul pe care l-a urmărit era incompatibil cu conceptul de stări mentale interne. Neuroștiința cognitivă, totuși, continuă să adune dovezi ale corelațiilor directe între activitatea fiziologică a creierului și stările mentale presupuse, susținând baza psihologiei cognitive.

(Include texte traduse și adaptate din Wikipedia de Nicolae Sfetcu)

Filosofie - Noțiuni de bază, Volumul 1
Filosofie – Noțiuni de bază, Volumul 1

Descoperiți esența filosofiei într-o carte accesibilă și cuprinzătoare!

Nu a fost votat 33.47 lei155.39 lei Selectează opțiunile Acest produs are mai multe variații. Opțiunile pot fi alese în pagina produsului.
Filosofie - Noțiuni de bază, Volumul 2
Filosofie – Noțiuni de bază, Volumul 2

Descoperă complexitatea filosofiei printr-o abordare accesibilă și bine structurată!

Nu a fost votat 33.47 lei155.39 lei Selectează opțiunile Acest produs are mai multe variații. Opțiunile pot fi alese în pagina produsului.
Introducere în inteligența artificială
Introducere în inteligența artificială

Pășește în era digitală pregătit să înțelegi și să aplici conceptele care schimbă lumea!

Nu a fost votat 14.32 lei25.09 lei Selectează opțiunile Acest produs are mai multe variații. Opțiunile pot fi alese în pagina produsului.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *