Cafeaua este o băutură preparată cu o aromă şi gust distincte, preparată din seminţele prăjite ale arborelui de cafea. Seminţele se găsesc în fructele care cresc în copaci cultivaţi în peste 70 de ţări, în special în America Latină ecuatorială, Asia de Sud, Maldive, şi Africa. Cafeaua verde (neprăjită) este una dintre produsele agricole cele mai tranzacţionate din lume. Cafeaua este uşor acidă (pH 5.0 – 5.1) şi poate avea un efect de stimulare la oameni din cauza conţinutului său de cafeină. Este una dintre băuturile cele mai consumate din lume.
Efectul energizant al cafelei naturale a fost descoperit probabil pentru prima dată în regiunea nord-est a Etiopiei. Cafeaua a fost cultivată pentru prima dată în sudul Arabiei. Cele mai vechi dovezi credibile de băuturi pe bază de cafea datează de la mijlocul secolului al 15-lea în altarele Sufi din Yemen.
În Africa de Est şi Yemen cafeaua a fost folosită în ceremoniile religioase autohtone, în concurenţă cu Biserica creştină. Ca urmare, Biserica etiopiană a interzis consumul de consum secular până la domnia împăratului Menelik al II-lea al Etiopiei. Băutura a fost, de asemenea, interzisă în Imperiul Otoman în secolul 17, din motive politice, şi a fost asociată cu activităţi politice rebele din Europa.
Boabe de cafea, care conţin seminţe de cafea, sunt produse de mai multe specii ale unui mic arbust peren din genul arborelui de cafea. Două dintre cele mai frecvent cultivate sunt, de asemenea, cele mai apreciate, cafeaua arabică, şi varianta “robusta”, a plantei mai rezistente Coffea canephora. Aceasta din urmă este rezistentă la boala rugina frunzelor (Hemileia vastatrix). Odată coapte, fructele de cafea sunt culese, prelucrate şi uscate. Seminţele sunt apoi prăjită la temperaturi diferite, în funcţie de aroma dorită, înainte de a fi măcinate şi preparate pentru cafea. Cafeaua poate fi preparată şi prezentată într-o varietate de moduri.
Marfă de export importantă, cafeaua a fost cel mai important produs de export agricol pentru douăsprezece ţări în 2004, şi al şaptelea cel mai important export agricol legal ca valoare în 2005. Există unele controverse privind impactul cultivării cafelei asupra mediului. Prin urmare, cafeaua produsă cu ajutorul unor substanţe chimice sintetice (cafeaua organică) este o piaţă în continuă expansiune.
Există multe studii care au cercetat efectele cafelei asupra sănătăţii, şi dacă efectele globale ale consumului de cafea sunt pozitive sau negative, subiectul fiind foarte disputat. Majoritatea cercetărilor recente sugerează că un consum moderat de cafea este benign sau uşor benefic la adulţii sănătoşi. Cu toate acestea, cafeaua poate agrava anumite simptome, cum ar fi anxietatea, în mare parte datorită conţinutului de cofeină şi diterpen.
Etimologie
(Boabe de cafea, https://en.wikipedia.org/wiki/File:Coffee_beans_unroasted.jpg)
Prima referire la cafea în limba engleză a fost sub forma chaona, în 1598, practic a fost o greșeală de tipar a cuvântului chaoua, echivalentul în ortografia din acea perioadă a cuvântului chaova. Atât acest termen cât și cuvântul „cafea” derivă din cuvântul din limba turcă otomană kahve, via cuvântul italian caffè.
Cuvântul arab qahwah pare a fi la origine, cu referire în mod tradițional la un tip de vin, a cărui etimologie este dată de lexicografii arabi ca derivând din verbul qahiya (قهي), „a ține de foame”, referindu-se la reputația băuturii ca un inhibitor al apetitului. Alții consideră că originea este rădăcina semita proto-centrală q-h-h care ănseamnă „întunecat”.
În mod alternativ, cuvântul khat, o plantă utilizată pe scară largă ca stimulent în Yemen și Etiopia înainte de a fi înlocuită de cafea, a fost sugerat ca o posibila origine, sau cuvântul arab quwwah‘ (însemnând „putere”). Cuvântul poate proveni, de asemenea, din Regatul Kaffa din Etiopia de sud-est, unde cafeaua arabică crește în sălbăticie, dar acest lucru este considerat mai puțin probabil; în limba locală kaffa, planta de cafea este numită, de fapt, „bunno”.
Lasă un răspuns