Toți elevii știu că aerul nu împiedică un glonț în zborul său. Puțini știu însă ce mare impediment este aerul. Cei mai mulți cred că un astfel de mediu „bând” precum aerul – pe care de obicei nici nu îl simțim – nu poate împiedica zborul unui glonț rapid tras din pușcă.
Zborul unui glonț în aer și în vid. Arcul mare este traiectoria descrisă atunci când nu există nicio atmosferă. Arcul minuscul, din stânga, este traiectoria reală
La o privire mai atentă la Fig. 28 veți observa deja că aerul este un obstacol serios în calea glonțului. Curba mare din diagramă desemnează traiectoria glonțului care ar fin descrisă în lipsa aerului. În acest caz, după ce zboară dintr-o pușcă înclinată la la 45° și cu o viteză inițială de 620 m/sec, glonțul ar descrie un arc de cerc vast de zece kilometri înîlțime și aproape 40 km lungime, în vid. Dar practic glonțul zboară doar 4 km, descriind arcul minuscul care este mai greu de observat față de primul. Aceasta se datorează rezistenței aerului, care frânează glonțul.
Traducere și adaptare de Nicolae Sfetcu din Yakov Perelman – Занимательная физика
Lasă un răspuns