Blockchain este un anumit tip sau subset al așa-numitei tehnologii de registre distribuite („DLT”). (8) DLT este un mod de înregistrare și partajare a datelor în mai multe magazine de date (cunoscute și sub denumirea de registre), care fiecare are exact aceleași înregistrări de date și sunt întreținute și controlate în mod colectiv de o rețea distribuită de servere de calculatoare, numite noduri. (9)
Blockchain este un mecanism care folosește o metodă de criptare cunoscută sub numele de criptografie (10) și folosește (un set de) algoritmi matematici specifici pentru a crea și verifica o structură de date în continuă creștere – la care datele pot fi adăugate doar, și din care datele existente nu pot fi eliminate – care necesită forma unui lanț de „blocuri de tranzacții” (11), care funcționează ca un registru distribuit. (12)
În practică, blockchain-ul este o tehnologie cu multe „fețe”. Poate prezenta diferite caracteristici și acoperă o gamă largă de sisteme care variază de la a fi complet deschise și fără permisiuni, până la cu permisiune. (13):
- Pe un blockchain deschis, fără permisiuni, o persoană se poate alătura sau părăsi rețeaua după bunul plac, fără a fi nevoie să fie (pre) aprobată de vreo entitate (centrală) (14). Tot ce este necesar pentru a vă alătura rețelei și pentru a adăuga tranzacții la registru este un computer pe care a fost instalat software-ul relevant. Nu există un proprietar central al rețelei și al software-ului, iar copii identice ale registrului sunt distribuite tuturor nodurilor din rețea. (15) Marea majoritate a criptomonedelor aflate în circulație în prezent se bazează pe blockchain-uri fără permisiune (de exemplu Bitcoin, Bitcoin Cash, Litecoin, …).
- Pe un blockchain cu permisiune, validatorii de tranzacții (adică noduri) trebuie să fie preselectați de către un administrator de rețea (care stabilește regulile pentru registru) pentru a se putea alătura rețelei. (16) Acest lucru permite, printre altele, să verifice cu ușurință identitatea participanților la rețea. (17) Totuși, în același timp, este nevoie și de participanții la rețea să acorde încredere într-o entitate centrală de coordonare pentru a selecta noduri de rețea fiabile. (18) În general, blockchain-urile permise pot fi împărțite în două subcategorii. Pe de o parte, există blockchain-uri deschise sau publice permise, care pot fi accesate și vizualizate de oricine, dar unde numai participanții la rețea autorizați pot genera tranzacții și / sau actualiza starea registrului. (19) Pe de altă parte, sunt blockchain-uri închise sau autorizate de „întreprindere” (20), unde accesul este restricționat și unde numai administratorul de rețea poate genera tranzacții și actualiza starea registrului. (21) Ce este important de reținut este că, la fel ca pe un blockchain deschis fără permisiune, tranzacțiile pe un blockchain permis cu deschidere poate fi validate și executate fără intermedierea unui terț de încredere. Unele criptomonede, cum ar fi Ripple și NEO, utilizează blockchain-uri publice permise.
(8) Un alt exemplu de tehnologie de registru distribuit este „graficul aciclic direcționat”, tehnologia de bază a platformei IOTA. Vezi și: M. VAN DE LOOVERBOSCH, „Crypto-effecten: tussen droom en daad”, TRV-RPS 2018, 193, nota de subsol 2.
(9) A se vedea: Grupul Băncii Mondiale (H. NATARAJAN, S. KRAUSE și H. GRADSTEIN), „Distributed Ledger Technology (DLT) și blockchain”, 2017, nota FinTech, nr. 1. Washington, DC, http://documents.worldbank.org/curated/en/177911513714062215/pdf/122140-WP-PUBLIC-Distributed-Ledger-Technology-and-Blockchain-Fintech-Notes.pdf, 1. Vezi și : CPMI, „Monede digitale”, noiembrie 2015, https://www.bis.org/cpmi/publ/d137.pdf, 5.
(10) Această tehnică este discutată și definită mai jos.
(11) De aici și numele „blockchain”.
(12) A se vedea: Grupul Băncii Mondiale (H. NATARAJAN, S. KRAUSE și H. GRADSTEIN), „Distributed Ledger Technology (DLT) și blockchain”, 2017, nota FinTech, nr. 1. Washington, D.C., http://documents.worldbank.org/curated/en/177911513714062215/pdf/122140-WP-PUBLIC-Distributed-Ledger-Technology-and-Blockchain-Fintech-Notes.pdf, 1.
(13) Unii autori disting, de asemenea, așa-numitele „blockchain-uri de consorțiu”, care funcționează ca baze de date închise, securizate criptografic (adică registrul poate fi accesat doar de nodurile care participă la rețea și se aplică reguli diferite cu privire la cine poate actualiza starea registru). Printre altele: P. WITZIG și V. SALOMON, „Cutting out the intermediar: a study study of blockchain-induced reconfigurations in the Swiss Financial Services Industry”, Document de lucru 1, 2018 / E, Circulation of Wealth, Université de Neuchâtel, http://www.unine.ch/files/live/sites/maps/files/shared/documents/wp/WP-1_2018_Witzig%20and%20Salomon.pdf, 7.
(14) Grupul Băncii Mondiale (H. NATARAJAN, S. KRAUSE și H. GRADSTEIN), „Distributed Ledger Technology (DLT) și blockchain”, 2017, nota FinTech, nr. 1. Washington, D.C., http://documents.worldbank.org/curated/en/177911513714062215/pdf/122140-WP-PUBLIC-Distributed-Ledger-Technology-and-Blockchain-Fintech-Notes.pdf, 1.
(15) Ibidem.
(16) Blockchain-urile permise sunt construite astfel încât „acordă permisiuni speciale fiecărui participant pentru funcții specifice care trebuie îndeplinite – cum ar fi citirea, accesul și scrierea informațiilor pe blockchain-urile” (de aici și numele blockchain-urilor „permise”). A se vedea: S. SHOBHIT, „Public, Private, Permissioned Blockchains Compared”, aprilie 2018, https://www.investopedia.com/news/public-private-permissioned-blockchains-compared/.
(17) Grupul Băncii Mondiale (H. NATARAJAN, S. KRAUSE și H. GRADSTEIN), „Distributed Ledger Technology (DLT) și blockchain”, 2017, nota FinTech, nr. 1. Washington, D.C., http://documents.worldbank.org/curated/en/177911513714062215/pdf/122140-WP-PUBLIC-Distributed-Ledger-Technology-and-Blockchain-Fintech-Notes.pdf, 11.
(18) Ibidem.
(19) P. WITZIG și V. SALOMON, „Cutting out the middleman: a study study of blockchain-induced reconfigurations in the Swiss Financial Services Industry”, Document de lucru 1, 2018 / E, Circulation of Wealth, Université de Neuchâtel, http: //www.unine.ch/files/live/sites/maps/files/shared/documents/wp/WP-1_2018_Witzig%20and%20Salomon.pdf, 6-7.
(20) Aceste blockchains sunt uneori denumite și „blockchain-uri private”. A se vedea, printre altele: P. JAYACHANDRAN, „Diferența dintre blockchain-ul public și privat”, mai 2017, https://www.ibm.com/blogs/blockchain/2017/05/the-difference-between-public-and-private -blocare /; S. SHOBHIT, „Comparații publice, private, permise cu blocuri comparate”, aprilie 2018, https://www.investopedia.com/news/public-private-permissioned-blockchains-compared/; P. WITZIG și V. SALOMON, „Cutting out the middleman: a study study of blockchain-induced reconfigurations in the Swiss Financial Services Industry”, Document de lucru 1, 2018 / E, Circulation of Wealth, Université de Neuchâtel, http: / /www.unine.ch/files/live/sites/maps/files/shared/documents/wp/WP-1_2018_Witzig%20and%20Salomon.pdf, 7.
(21) P. WITZIG și V. SALOMON, „Cutting out the middleman: a study study of blockchain-induced reconfigurations in the Swiss Financial Services Industry”, Document de lucru 1, 2018 / E, Circulation of Wealth, Université de Neuchâtel, http: //www.unine.ch/files/live/sites/maps/files/shared/documents/wp/WP-1_2018_Witzig%20and%20Salomon.pdf, 6-7.
(22) A se vedea, de asemenea, mai jos sub 3.2.9 NEO (NEO).
Sursa: Cryptocurrencies and blockchain, Policy Department for Economic, Scientific and Quality of Life Policies Authors: Prof. Dr. Robby HOUBEN, Alexander SNYERS. © European Union, 2018. Traducere și adaptare independentă de Nicolae Sfetcu
Lasă un răspuns