Home » Articole » Articole » Societate » Filozofie » Concepte filozofice » Ce sunt conceptele?

Ce sunt conceptele?

Pentru a înțelege conceptele, vom arunca mai întâi o privire asupra triunghiului semiotic (sau „triunghiul sensului”). Versiunea folosită aici a fost produsă de [81] (p. 14) într-o discuție a relațiilor dintre gânduri, cuvinte și lucruri. Triunghiul are, totuși, o lungă istorie (vezi [80]) (pp. 58-59). „Referentul” din figura 4 este în unele versiuni ale triunghiului semiotic numit „obiect”, „simbol” este uneori numit „vehicul semn”, iar „gândul sau referința” poate fi numit „concept” sau „sens”. Linia Oroken de la baza triunghiului indică faptul că nu există o relație directă între simbol și referent: un simbol dat este legat de un referent doar de către cineva (sau un sistem) care cunoaște acest sens al acestui „simbol” (de ex., termenul „pisica” este înțeles că se referă la o pisică doar de către oameni sau sisteme cu această cunoaștere a limbii respective). Lingvistul dtructuralist danez Louis Hjelmslev [81] (p. 81) a demonstrat că un termen într-o limbă adesea nu corespunde exact cu termenul echivalent într-o altă limbă. „Pisica” poate avea un înțeles ușor diferit în raport cu Genmanul „Katze”: fiecare limbă naturală este un sistem de clasificare care clasifică lumea în mod diferit. O altă modalitate de a explica acest lucru este că modelul implică medierea: obiectul este legat de vehiculul semnului prin medierea conceptului/sensului. Această înțelegere a naturii mediate a termenilor este în opoziție cu viziunea „realismului smithian” și cu sugestiile corespunzătoare de a folosi universalele ca unități în sistemele de organizare a cunoașterii (KOS). Viziunea mediatică se referă la un larg spectru de filozofii. Este implicată, de exemplu, în filosofia lui Kant, în gândirea lui Peirce și alți gânditori ai pragmatismului, în hermeneutică (în cercul hermeneutic) și în filosofia științei a lui Thomas Kuhn, la care ne întoarcem acum.

Triunghiul semiotic (Triunghiul semiotic [81] (p. 14).)

Kuhn [84] a scris despre revoluțiile științifice, de exemplu, cum teoria copernicană conform căreia Pământul se învârte în jurul Soarelui a înlocuit vechea teorie a lui Ptolemeu conform căreia Soarele se învârte în jurul Pământului. Kuhn a descoperit că în astfel de „schimbări de paradigmă”, termenii implicați în teorii au căpătat noi semnificații. Kuhn a evidențiat problema schimbărilor conceptuale în știință și a avut o influență imensă asupra modului de gândire despre concepte și schimbări conceptuale. [85] (p. 666-667) a scris:

„Aceptarea teoriei copernicane conform căreia pământul se învârte în jurul soarelui a necesitat respingerea teoriei ptolemeice conform căreia soarele se învârte în jurul pământului. Înlocuirea nu a fost doar o chestiune de înlocuire a unei teorii cu alta, ci a implicat și schimbări. în sensul conceptelor folosite în teorii. În revoluția copernicană, de exemplu, conceptul „planetă” s-a mutat pentru a include pământul și a exclude soarele și luna”.

Kuhn a exemplificat astfel schimbările în sensul termenilor:

Paradigma unu: astronomii ptolemeici ar putea învăța conceptele [stea] și [planetă] punând în evidență Soarele, Luna și Marte ca exemple ale conceptului [planeta] și unele stele fixe ca exemple ale conceptului [stea].

Paradigma doi: copernicanii ar putea învăța cuvintele „stea”, „planetă” și „sateliți” punând în evidență Marte și Jupiter ca exemple ale conceptului [planeta], Luna ca o instanță a conceptului [satelit] și Soarele și unele stele fixe ca exemple ale conceptului [stea].

Astfel, termenii „stea” și „planetă” au căpătat un nou sens, iar astronomia a câștigat o nouă clasificare a corpurilor cerești. Un anumit KOS poate organiza concepte precum [stea] și [planeta] și o astfel de organizație reprezintă în mod necesar o paradigmă dată. Nu există nicio modalitate de a defini sau organiza „stea” și „planetă” independent de paradigmă/interpretare. Acest exemplu se potrivește foarte bine cu triunghiul semiotic: nu există o legătură directă între o parte a realității și simbolul folosit pentru aceasta, legătura depinde de concepte, care, din nou, depinde de concepții/paradigme.

Unii cititori ar putea argumenta că acest exemplu nu are prea multă relevanță, deoarece astăzi știm că Copernic a avut dreptate. Acestea sunt cunoștințe stabilite și nu mai sunt considerate doar o teorie. Prin urmare, știința contemporană nu trebuie să considere [stea] și [planeta] ca niște concepte bazate pe o concepție sau o paradigmă. Putem doar să-l urmăm pe Smith și să spunem că ne referim la universale sau tipuri înțelese ca invarianți ai realității independenți de observator. Totuși, acest lucru este greșit (deși tipic pentru ceea ce Kuhn a numit „știință normală”). Știința contemporană depinde și de concepte care se bazează pe conceptualizări care stau la bază și este important să înțelegem conceptele încorporate în teorii. Un singur exemplu va fi dat aici:

În 1992, a fost publicat primul volum din Manualul păsărilor lumii [86], iar volumul 17, cel mai recent volum, a fost publicat în 2013. În perioada de 21 de ani de publicarea acestui manual, clasificarea păsărilor s-a schimbat substanțial (cf., [87]). Există indicii că schimbarea clasificării păsărilor sugerată de Fjeldså în ultimul volum reprezintă o schimbare de paradigmă în sensul lui Kuhn față de clasificarea folosită în lucrare, decisă înainte de publicarea primului volum.

Această schimbare a clasificării în ornitologie face parte din paradigma mai largă a evoluțiilor taxonomiei biologice în timpul secolului XX. Cu toate acestea, spre deosebire de descrierea lui Kuhn în științele fizice, aceste paradigme biologice tind să existe în paralel. Această problemă, dacă paradigmele există doar una câte una sau în același timp cu programele concurente, este un punct în care mulți filozofi nu sunt de acord cu Kuhn. Acesta este și cazul aici, așa cum se reflectă în definiția conceptelor, așa cum este menționată în prezentul articol. Printre aceste paradigme biologice se numără „taxonomia numerică” (sau fenetica), care utilizează asemănarea generală a organismelor drept criteriu de clasificare, și „clasificarea genealogică”, care utilizează ascendența comună ca bază a clasificării. Dezvoltarea tehnicilor moleculare în taxonomia biologică a avut, desigur, o influență uriașă în dezvoltarea către noua clasificare sugerată de Fjeldsâ. Întrebarea pentru noi este: a schimbat această revoluție în clasificare conceptele folosite în ornitologie, de exemplu, în numele speciilor și familiilor de păsări? [88] (pag. 12;) a oferit următorul exemplu:

„Când a revizuit manuscrisul unui nou text ornitologic excelent, unul dintre noi a fost surprins să vadă comentariul „pasărea cu gât galben (Macronyx croceus), un membru al familiei pipitelor (Passcridae).” Fiecare ornitolog știe că familia pipitelor este Motacillidac și că Passeridae (vrabiile Lumii Vechi), dacă sunt recunoscute ca o familie separată, este compusă din vrăbiile din genurile Passer, Petronia, Carpospiza și Montifringilla. După ce ne-am revenit din șocul nostru, ne-am dat seama că autorii acestui text urmăreau noua clasificare propusă de Sibley & Ahlquist (1990) [89], în care pipitele și rudele lor sunt plasați ca subfamilie, Motacillinac, împreună cu Passerinac, Prunellinac, Ploccinac și Estrildinan, într-o familie extinsă Passeridac. Ideea nu este dacă Sibley și Ahlquist au dreptate să alieze acești taxoni într-o singură familie ci mai degrabă o chestiune de comunicare între toți ornitologii. Chiar și ca specialiști în sistematica aviară, am avut dificultăți în înțelegerea celor expresiei citate și am avut nevoie de câteva minute pentru a realiza ce au vrut să spună autorii”.

Una dintre caracteristicile paradigmelor lui Kuhn este teza de incomensurabilitate taxonomică, care îngreunează comunicarea între cercetătorii care lucrează în diferite paradigme. Prin urmare, citatul lui Mayr și Bock [88] poate fi luat ca un indiciu că a avut loc o schimbare de paradigmă kuhniană în ornitologie și că s-au schimbat într-adevăr conceptele.

Ce sunt, deci, conceptele?

În timp ce conceptele sunt adesea înțelese ca reprezentări interne la indivizi, teoria lui Kuhn consideră natura lor publică, socială, ca fiind primară. Numai în al doilea rând, conceptele devin reprezentări interne ca ceva ce indivizii învață participând la o cultură, subcultură, tradiție disciplinară sau paradigmă. Pe această bază, [90] (p. 1522-1523) a sugerat următoarea definiție:

„Conceptele sunt semnificații construite dinamic și negociate colectiv, care clasifică lumea în funcție de interese și teorii. Conceptele și dezvoltarea lor nu pot fi înțelese izolat de interesele și teoriile care au motivat construcția lor și, în general, ar trebui să ne așteptăm la concepții și concepte concurente să fie în joc în toate domeniile în orice moment”.

Această definiție oferă parțial un răspuns la problema formulată anterior: sunt conceptele unități de cunoaștere? Afirmația lui Kuhn că conceptele au înțelesuri diferite în diferite paradigme poate fi considerată o versiune a „holismului de sens” sau „holismului semantic”. Conceptul „informație” pare să fie un exemplu clar în studiile bibliotecii și informațiilor, unde, de exemplu, teoria informației lui Shannon, viziunea cognitivă, viziunile semiotice și orientate spre social, par să ofere concepte incomensurabile de „informație”. Putem spune în continuare că conceptele sunt unități de cunoaștere în sensul că orice propoziție care exprimă cunoștințe (sau pretenții de cunoaștere) este construită pe termeni care reprezintă concepte. În ceea ce privește analiza conceptului, totuși, pare necesar să luăm în considerare teoriile din care conceptele fac parte (de exemplu, nu se poate răspunde la întrebarea „ce este informația” fără a lua în considerare diferitele teorii și interese pentru care acest concept este considerat important).

Referințe

  1. Leonelli, S. Data-Centric Biology: A Philosophical Study; University of Chicago Press: Chicago, IL, USA, 2016.
  2. Ogden, C.K.; Richards, I.A. The Meaning of Meaning: A Study of the Influence of Language Upon Thought and of the Science of Symbolism; Routledge & Kegan Paul: London, UK, 1923.
  3. Sowa, J.F. Ontology, Metadata, and Semiotics. In Lecture Notes in Computer Science; Springer: Berlin, Germany, 2000; Volume 1867, pp. 55-81.
  4. Hjelmslev, H. Omkring Sprogteoriens Grundlxggelse; B. Lunos bogtrykkeri: Copenhagen, Denmark, 1943.
  5. Kuhn, T.S. The Structure of Scientific Revolutions; University of Chicago Press: Chicago, IL, USA, 1962.
  6. Thagard, P. Conceptual Change. In Encyclopedia of Cognitive Science; Nadel, L., Ed.; Macmillan: London, UK, 2003; Volume 1, pp. 666-670.
  7. Del Hoyo, J.; Elliott, A.; Sargatal, J.V. (Eds.) Handbook of the Birds of the World; Lynx Edicions: Barcelona, Spain, 1997; Volume 1.
  8. Fjeldsâ, J. Avian Classification in Flux. In Handbook of the Birds of the World; Lynx Edicions: Barcelona, Spain, 2013; Special Volume 17, pp. 77-146.
  9. Mayr, E.; Bock, W.J. Provisional Classifications v Standard Avian Sequences: Heuristics and Communication in Ornithology. IBIS 1994,136,12-18.
  10. Sibley, C.; Ahlquist, J.E. Phylogeny and Classification of Birds: A Study in Molecular Evolution; Yale University Press: New Haven, CT, USA, 1990.
  11. Hjorland, B. Concept Theory. J. Am. Soc. Inf. Sci. Technol. 2009, 60,1519-1536.

Sursa: Hjørland, B. Information Retrieval and Knowledge Organization: A Perspective from the Philosophy of Science. Information 2021, 12, 135. https://doi.org/10.3390/info12030135, sub licența CC BY 4.0. Traducere și adaptare: Nicolae Sfetcu

© 2021 MultiMedia Publishing, Informații, Volumul 1

Platon, Republica: Despre justiție – Dialectica și educația
Platon, Republica: Despre justiție – Dialectica și educația

Invită filosofia în viața ta și lasă-te inspirat de gândirea atemporală a lui Platon!

Nu a fost votat $0.00$3.99 Selectează opțiunile Acest produs are mai multe variații. Opțiunile pot fi alese în pagina produsului.
Înțeles, sens și referință în filosofia limbajului și logica filosofică
Înțeles, sens și referință în filosofia limbajului și logica filosofică

Descoperă complexitatea gândirii și explorarea limbajului într-o manieră profundă și captivantă.

Nu a fost votat $2.99 Selectează opțiunile Acest produs are mai multe variații. Opțiunile pot fi alese în pagina produsului.
Distincția dintre falsificare și respingere în problema demarcației la Karl Popper
Distincția dintre falsificare și respingere în problema demarcației la Karl Popper

Descoperă cartea care redefinește frontierele dintre știință și pseudoștiință!

Nu a fost votat $0.00$2.44 Selectează opțiunile Acest produs are mai multe variații. Opțiunile pot fi alese în pagina produsului.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *