Liberalismul a atras atât critici, cât și sprijin în istoria sa de la diferite grupuri ideologice. Mai puțin prietenos cu obiectivele liberalismului a fost conservatorismul. Edmund Burke, considerat de unii drept primul susținător major al gândirii conservatoare moderne, a oferit o critică puternică a Revoluției Franceze, atacând pretențiile liberale la puterea raționalității și la egalitatea naturală a tuturor oamenilor.
Rămâne o oarecare confuzie cu privire la relația dintre liberalismul social și socialism, în ciuda faptului că multe variante ale socialismului se deosebesc semnificativ de liberalism prin opunerea capitalismului, ierarhiei și proprietății private. Socialismul s-a format ca un grup de ideologii conexe, dar divergente, în secolul al XIX-lea, cum ar fi socialismul creștin, comunismul (cu operele lui Karl Marx) și anarhismul social (cu operele lui Mihail Bakunin), ultimele două influențate de Comuna din Paris. Aceste ideologii – ca și în cazul liberalismului și conservatorismului – s-au fracturat în mai multe mișcări majore și minore în deceniile următoare. Marx a respins aspectele fundamentale ale teoriei liberale, sperând să distrugă atât statul, cât și distincția liberală dintre societate și individ, în timp ce fuzionează cele două într-un tot colectiv menit să răstoarne ordinea capitalistă în curs de dezvoltare din secolul al XIX-lea. Astăzi, partidele și ideile socialiste rămân o forță politică cu diferite grade de putere și influență pe toate continentele, conducând guvernele naționale din multe țări.
Vladimir Lenin a afirmat că – spre deosebire de marxism – știința liberală apără sclavia salarizată. Oricum, unii susținători ai liberalismului precum George Henry Evans, Silvio Gesell și Thomas Paine au fost critici ai sclaviei salariale. Unul dintre cei mai sinceri critici ai liberalismului a fost Biserica Romano-Catolică, care a dus la lupte îndelungate pentru putere între guvernele naționale și Biserică. În același sens, conservatorii au atacat, de asemenea, ceea ce percep ca fiind o nesăbuită căutare liberală a progresului și a câștigurilor materiale, susținând că astfel de preocupări subminează valorile sociale tradiționale înrădăcinate în comunitate și continuitate. Cu toate acestea, câteva variații ale conservatorismului, precum conservatorismul liberal, expun unele dintre aceleași idei și principii susținute de liberalismul clasic, inclusiv „guvernarea redusă și capitalismul prosper”.
Social-democrația, o ideologie care susține modificarea progresivă a capitalismului, a apărut în secolul al XX-lea și a fost influențată de socialism. Definită pe larg ca un proiect care își propune să corecteze prin reformismul guvernamental ceea ce consideră ca defecte intrinseci ale capitalismului prin reducerea inegalităților, social-democrația nu era, de asemenea, împotriva statului. Câțiva comentatori au remarcat asemănări puternice între social-liberalism și social-democrație, un politolog numind chiar liberalismul american „social democrația ilegală” din cauza absenței unei tradiții social-democratice semnificative în SUA pe care liberalii au încercat să o corecteze. O altă mișcare asociată democrației moderne, democrația creștină, speră să răspândească ideile sociale catolice și a câștigat un număr mare de adepți în unele națiuni europene. Rădăcinile timpurii ale democrației creștine s-au dezvoltat ca o reacție împotriva industrializării și urbanizării asociate liberalismului laissez-faire din secolul al XIX-lea. În ciuda acestor relații complexe, unii cercetători au susținut că liberalismul „respinge cu adevărat gândirea ideologică”, în mare măsură deoarece o astfel de gândire ar putea duce la așteptări nerealiste pentru societatea umană.
Fasciștii acuză liberalismul de materialism și lipsă de valori spirituale. În special, fascismul se opune liberalismului pentru materialism, raționalism, individualism și utilitarism. Fasciștii cred că accentul liberal pe libertatea individuală produce diviziunea națională, dar mulți fasciști sunt de acord cu liberalii în sprijinul drepturilor de proprietate privată și al unei economii de piață.
Savanții au lăudat influența internaționalismului liberal, susținând că ascensiunea globalizării „constituie un triumf al viziunii liberale care a apărut pentru prima dată în secolul al XVIII-lea” în timp ce scriau, de asemenea, că liberalismul este „singura viziune cuprinzătoare și plină de speranță a afacerilor mondiale”.
Potrivit președintelui rus Vladimir Putin, după cum s-a raportat în Financial Times, „liberalismul a ajuns să fie depășit”. El susține că marea majoritate a oamenilor din lume se opun multiculturalismului, imigrației și drepturilor pentru persoanele LGBT.
Include texte traduse din Wikipedia
Lasă un răspuns