Critici ale pozitivismului în sociologie

Principalele critici ale sociologiei cantitative și ale funcționalismului structural au de-a face cu faptul dacă fenomenele sociale pot fi cu adevărat studiate ca fenomenele naturale ale științelor fizice. Criticii contestă modul în care fenomenele sociale sunt privite ca fapte sociale obiective. Pe de o parte, sociologii interpretativi sugerează că o cuantificare a variabilelor în sociologia cantitativă reduce complexitatea bogată și ambiguitatea vieții sociale la un set abstract de numere și relații statistice care nu pot surprinde sensul pe care îl are pentru indivizi. Măsurarea profunzimii credinței religioase sau a „religiozității” cuiva în funcție de numărul de ocazii în care merge la biserică într-o săptămână explică foarte puțin despre experiența religioasă în sine. În mod similar, sociologia interpretativă susține că funcționalismul structural, cu accent pe sistemele de structuri și funcții la nivel macro, tinde să reducă individul la statutul de „înșelat” sociologic, asumând roluri și funcții prestabilite fără niciun agent sau capacitate individuală de auto-creare.

Pe de altă parte, sociologii critici contestă tendințele conservatoare ale sociologiei cantitative și ale funcționalismului structural. Ambele tipuri de analiză pozitivistă se prezintă ca fiind obiective sau neutre din punct de vedere al valorii, în timp ce sociologia critică notează că contextul în care sunt aplicate este întotdeauna definit de relațiile de putere și de luptele pentru justiție socială. În acest sens sociologia nu poate fi neutră sau pur obiectivă. Contextul științelor sociale nu este niciodată neutru. Cu toate acestea, ambele tipuri de pozitivism au, de asemenea, presupuneri conservatoare incluse în abordarea lor de bază a faptelor sociale. Accentul în sociologia cantitativă asupra faptelor observabile și declarațiilor asemănătoare legii prezintă o imagine aistorică și deterministă a lumii care nu poate explica dinamica istorică subiacentă a relațiilor de putere și a luptei de clasă, gen sau alte lupte. Se pot observa empiric copacii, dar nu se poate vedea pădurea, ca să spunem așa.

În mod similar, accentul pus pe nevoile și buna funcționare a sistemelor sociale în funcționalismul structural susține un punct de vedere conservator deoarece se bazează pe un model esențial static al societății. Funcțiile fiecărei structuri sunt înțelese în funcție de nevoile sistemului social așa cum există la un anumit moment de timp. Fiecare individ trebuie să se potrivească cu funcția sau rolul desemnat pentru el. Schimbarea nu este doar disfuncțională sau patologică, deoarece aruncă întregul sistem în dezordine, ci este și foarte greu de înțeles de ce apare schimbarea dacă societatea funcționează ca un sistem. Prin urmare, funcționalismul structural are o puternică tendință conservatoare, care este ilustrată de unele dintre argumentele sale mai controversate. De exemplu, Davis și Moore (1944) au susținut că inegalitatea în societate este bună (sau necesară) deoarece funcționează ca un stimulent pentru ca oamenii să muncească mai mult. Talcott Parsons (1954) a susținut că diviziunea de gen a muncii în familia nucleară între soț/sprijinitor și soție/menaj este bună (sau necesară) deoarece familia va funcționa coerent doar dacă fiecare rol este clar delimitat. În ambele cazuri, ordinea sistemului nu este pusă la îndoială, iar sursele istorice ale inegalității nu sunt analizate. Inegalitatea îndeplinește de fapt o funcție utilă. Sociologia critică provoacă atât nedreptatea socială, cât și consecințele practice ale inegalității sociale. În special, echilibrul social și funcția trebuie analizate îndeaproape pentru a vedea interesele cui servesc și ale cui interese le suprimă.

Referințe

• Davis, Kingsley and Moore, Wilbert. (1944). Some principles of stratification. American sociological review, 10(2):242–249.
• Parsons, T. (1961). Theories of society: Foundations of modern sociological theory. New York: Free Press.

Sursa: Little, W. (2016). Introduction to Sociology – 2nd Canadian Edition. BCcampus. © 2013 Rice University. Licența CC BY 3.0. Traducere și adaptare Nicolae Sfetcu

© 2021, MultiMedia Publishing. Introducere în sociologie, Volumul 1