Educaţia digitală în școală - Competențe digitale: Informații și date, Comunicare și colaborare

La nivel european, competența digitală este recunoscută și definită de mult timp drept una dintre competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții, apărând inițial în Recomandarea din 2006 (36). În cea mai recentă ediție, cea din mai 2018, competența digitală este definită drept „utilizarea cu încredere, critică și responsabilă a tehnologiilor digitale, precum și utilizarea acestora pentru învățare, la locul de muncă și pentru participarea în societate” (Recomandarea Consiliului din 22 mai 2018 privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții, OJ C 189, 4.6.2018, p. 1-13.). Un cadru cuprinzător care descrie această competență mai detaliat a fost publicat prima dată în 2013 și actualizat ulterior. Acesta a devenit un instrument comun de referință, la nivel european și național. Cadrul împarte competența digitală în cinci arii, și anume competențe legate de informații și date, comunicare și colaborare, crearea de conținuturi digitale, siguranță și rezolvarea de probleme. În ultima versiune, DigComp 2.1, au fost adăugate niveluri de competență și exemple de utilizări.

Aria de competențe nr. 1 – Competențe legate de informații și date

Evaluarea datelor, informațiilor și a conținuturilor digitale

În cadrul DigComp, această competență le cere elevilor să analizeze, să compare și să evalueze critic credibilitatea și veridicitatea surselor de date, informații și conținuturi digitale.

Exemplele de rezultate ale învățării în curriculum la nivel național referitoare la aceste competențe includ deseori expresii precum următoarele: filtrarea, verificarea încrucișată, navigarea critică, diferențierea a ceea ce este obiectiv de ceea ce nu este obiectiv, ceea ce este real de ceea ce este virtual (Slovenia), formularea de opinii simple/motivate cu privire la sursele de informații (Regatul Unit – Țara Galilor), valabilitatea, valoarea, caracterul adecvat, exactitatea, autenticitatea, conștientizarea plagiatului (Malta și Regatul Unit – Scoția), etc.

Această competență este formulată explicit ca rezultat al învățării în curiculumul din aproape trei sferturi dintre țări, mai ales în învățământul secundar inferior. Este cea de-a doua dintre cele opt din punct de vedere al frecvenței cu care este menționată.

Aria de competențe nr. 2 – Comunicare și colaborare

Colaborarea cu ajutorul tehnologiilor digitale

În cadrul DigComp, această competență se referă la utilizarea instrumentelor și a tehnologiilor digitale în procese de colaborare și pentru construirea și crearea în comun de date, resurse și cunoștințe.

Colaborarea sau munca în echipă reprezintă un obiectiv educațional care apare deseori în curriculum la nivel național și cu privire la o mulțime de activități diferite. Totuși, în această secțiune, acestea se referă la utilizarea specifică a tehnologiilor digitale în scopul colaborării.

Rezultatele aferente ale învățării în curriculum la nivel național menționează „lucrul împreună într-un mediu online”, precum și „utilizarea instrumentelor digitale și a documentelor partajate/în colaborare”. Alte concepte includ comunitățile digitale (Danemarca), comunitățile online de învățare (Estonia) sau comunitățile virtuale și un mediu online de colaborare (Croația), comunități de practică în mediul digital (Malta), rezolvarea de probleme în grup cu ajutorul tehnologiilor (Polonia) și utilizarea unor aplicații de colaborare pentru crearea/dezvoltarea în comun de materiale digitale (România).

Deși colaborarea cu ajutorul tehnologiilor digitale se regăsește mai puțin în curriculumul din țările europene decât „evaluarea datelor, informațiilor și a conținuturilor digitale”, aceasta este totuși formulată explicit în 27 sisteme de educație la nivel secundar inferior și în peste 20 de sisteme la nivel primar și secundar superior general.

Gestionarea identității digitale

Această competență le cere elevilor să creeze și să gestioneze una sau mai multe identități digitale, să înțeleagă cum să-și protejeze reputația personală și să se ocupe de datele obținute prin instrumente, medii și servicii digitale.

Dintre cele opt competențe digitale selectate, „gestionarea identității digitale” face parte dintre cele la care se face referire mai puțin frecvent în curriculum la nivel național. Numai o treime dintre sistemele europene au rezultate ale învățării explicite legate de această competență în curriculumul pentru învățământul secundar inferior și mai puțin de 12 în învățământul primar și secundar superior.

În câteva sisteme, se menționează în curriculum identitatea electronică, reputația electronică/ digitală/online și controlul identității digitale (comunitatea flamandă din Belgia); distincția între identitatea digitală și cea fizică (Bulgaria); protejarea reputației online și distincția între identități digitale multiple (Danemarca); utilizarea identității digitale și riscurile asociate; proiectarea, gestionarea și protecția identității digitale și a amprentei/urmelor digitale; și înțelegerea motivelor pentru care nu trebuie să fie utilizată identitatea digitală a altei persoane. Alte referințe includ utilizarea sigură și etică a unei identități digitale (Estonia); pericolele și regulile gestionării unei identități digitale și pericolele unei gestionări greșite (Grecia); aspecte etice (Spania); recunoașterea pericolelor manipulării prin identități digitale, precum ademenirea și urmărirea pe internet și protejarea reputației unei identități digitale (Austria); crearea unei identități digitale sigure (Polonia); utilizarea unor instrumente variate de protecție împotriva furtului de identitate pe internet, selectarea elementelor unei identități personale relevante pentru identitatea digitală și conștientizarea dificultăților legate de schimbarea acesteia (România); și conștientizarea faptului că identitățile digitale pot să nu reflecte adevărul (Turcia).