Home » Articole » Articole » Societate » Filozofie » Fericirea » Fericirea Națională Brută

Fericirea Națională Brută

postat în: Fericirea 0
Dzong în valea Paro, Bhutan
Sursa https://en.wikipedia.org/wiki/File:Cloud-hidden,_whereabouts_unknown_(Paro,_Bhutan).jpg

(Dzong în valea Paro, construit în 1646)

Fericirea Națională Brută (FNB) este o filosofie care ghidează guvernul din Bhutan. Aceasta include un indice care este utilizat pentru a măsura fericirea și bunăstarea colectivă a unei populații. Fericirea națională brută este instituită ca obiectiv al guvernului din Bhutan în Constituția Bhutan, adoptată la 18 iulie 2008.

Termenul Fericirea Națională Brută a fost inventat în 1972 în timpul unui interviu acordat de un jurnalist britanic pentru Financial Times pe aeroportul din Bombay, atunci când regele Bhutan, Jigme Singye Wangchuck, a declarat că „fericirea națională brută este mai importantă decât produsul național brut”.

În 2011, Adunarea Generală a ONU a adoptat Rezoluția „Fericirea: spre o abordare holistică a dezvoltării”, îndemnând națiunile membre să urmeze exemplul lui Bhutan și să măsoare fericirea și bunăstarea și să numească fericirea un „obiectiv uman fundamental”.

În 2012, premierul Bhutan, Jigme Thinley, și secretarul general Ban Ki-Moon al Organizației Națiunilor Unite au convocat reuniunea la nivel înalt: Bunăstarea și fericirea: Definirea unei noi paradigme economice pentru a încuraja răspândirea filozofiei FNB din Bhutan. La reuniunea la nivel înalt, a fost emis primul Raport privind fericirea mondială. La puțin timp după întâlnirea la nivel înalt, pe 20 martie a fost declarată Ziua internațională a fericirii de către ONU în 2012, prin rezoluția 66/28.

Premierul Bhutan, Tshering Tobgay, a declarat că preferă să se concentreze pe obiective mai concrete, în loc să promoveze FNB când a preluat mandatul, dar ulterior a protejat FNB-ul țării sale și a promovat conceptul la nivel internațional. Alți oficiali bhutaneni promovează răspândirea FNB la ONU și la nivel internațional.

DefinireaFNB

FNB se distinge de produsul intern brut prin valorificarea fericirii colective ca obiectiv al guvernării, prin accentuarea armoniei cu natura și valorile tradiționale exprimate în cele 9 domenii ale fericirii și 4 stâlpi ai FNB. Cei patru piloni ai FNB sunt: ​​1) dezvoltarea socio-economică durabilă și echitabilă; 2) conservarea mediului; 3) conservarea și promovarea culturii; și 4) buna guvernare. Cele nouă domenii ale FNB sunt bunăstarea psihologică, sănătatea, utilizarea timpului, educația, diversitatea culturală și reziliența, buna guvernare, vitalitatea comunității, diversitatea ecologică și reziliența, și standardele de viață. Fiecare domeniu este compus din indicatori subiectivi (bazați pe sondaj) și obiectivi. Domeniile cântăresc în mod egal, dar indicatorii din fiecare domeniu diferă în funcție de greutate.

Implementarea FNB în Bhutan

Comisia pentru Fericirea Națională Brută este însărcinată cu implementarea FNB în Bhutan. Comisia FNB este compusă din secretari la fiecare dintre ministerele guvernului, prim ministru și secretarul Comisiei FNB. Sarcinile Comisiei FNB includ conceperea și punerea în aplicare a planului națiunii pe 5 ani și promulgarea politicilor. Indicele FNB este utilizat pentru a măsura fericirea și bunăstarea populației din Bhutan. Un instrument de screening pentru politica FNB și un instrument de screening pentru proiectul FNB este utilizat de comisia FNB pentru a determina doptarea politicilor sau implementarea de proiecte. Instrumentele de screening FNB au fost utilizate de Comisia FNB din Bhutan pentru anticiparea impactului inițiativelor politice asupra nivelurilor FNB din Bhutan.

În 2008, a fost efectuat primul studiu FNB. Acesta a fost urmat de un al doilea în 2010. Cel de-al treilea sondaj la nivel național a fost realizat în 2015. Sondajul FNB acoperă toate cele douăzeci de districte (Dzonkhag), iar rezultatele sunt raportate pentru diferiți factori demografici, cum ar fi sexul, vârsta, locuința și ocupația. Primele sondaje FNB au constat din chestionare lungi care au chestionat cetățenii despre condițiile de viață și comportamentul religios, inclusiv întrebări despre momentele în care o persoană s-a rugat într-o zi și alți indicatori de karma. Au fost necesare mai multe ore pentru a completa un chestionar. Rundele ulterioare ale indicelui FNB au fost scurtate, dar sondajul păstrează indicatorii comportamentali religioși.

Indicele FNB din Bhutan a fost elaborat de Centrul pentru studii bhutane, cu ajutorul cercetătorilor din cadrul Universității Oxford, pentru a măsura progresul societății bhutanese. Funcția Index a fost bazată pe metoda lui Alkire & Foster din 2011. După crearea indexului național FNB, guvernul a folosit metrica pentru a măsura progresul național și a informa asupra politicilor.

Indicele FNB din Bhutan este considerat a măsura progresul societății, similar cu alte modele, cum ar fi Bunăstarea Națională Brută din 2005, Indexul pentru o mai bună viață al OCDE din 2011 și Indexul progresului social SPI din 2013. O caracteristică distinctivă a indexului FNB din Bhutan față de alte modele este că celelalte modele sunt concepute pentru guvernele seculare și nu includ componente de măsurare a comportamentului religios.

Datele sunt folosite pentru a compara fericirea dintre diferitele grupuri de cetățeni și schimbările în timp.

Conform Raportului Mondial de Fericire din 2018, Bhutan este pe locul 97 din 156 de țări.

Răspândirea FNB în afara Bhutan

În Victoria, British Columbia, Canada, o versiune prescurtată a sondajului FNB din Bhutan a fost folosită de guvernul local, fundațiile locale și agenții guvernamentale conduse de Martha și Michael Pennock pentru a evalua populația din Victoria.

În statul São Paulo, Brazilia, Susan Andrews, prin organizația sa Future Vision Ecological Park, a folosit o versiune a FNB din Bhutan la nivel comunitar în unele orașe.

În Seattle, Washington, Statele Unite, o versiune a Indexului FNB a fost folosită de Consiliul Local din Seattle și de Sustainable Seattle pentru a evalua fericirea și bunăstarea populației zonei Seattle. Alte orașe și zone din America de Nord, inclusiv Eau Claire, Wisconsin, Creston, British Columbia și statul Vermont din S.U.A., au folosit de asemenea o versiune a Indexului FNB.

La Universitatea din Oregon, Statele Unite, un model comportamental al FNB bazat pe utilizarea cuvintelor pozitive și negative în actualizările de stare socială a fost dezvoltat de Adam Kramer.

În 2016, Thailanda a lansat propriul centru FNB. Fostul rege al Thailandei, Bhumibol Adulyadej, a fost un prieten apropiat al regelui Jigme Singye Wangchuck și a conceput o filosofie similară a Economiei Suficienței.

În Filipine, conceptul de FNB a fost lăudat de diferite personalități, în special senatorul filipinez și campionul mondial al ONU pentru reziliență, Loren Legarda, și fostul ministru de mediu Gina Lopez. Au fost depuse proiecte de legi în Senat și Camera Reprezentanților din Filipine în sprijinul fericirii naționale brute din Filipine. În plus, directorul executiv al Centrului FNB din Bhutan, Dr. Saamdu Chetri, a fost invitat de oficialii de nivel înalt din Filipine pentru un Forum FNB.

Multe alte orașe și guverne au depus eforturi pentru a măsura fericirea și bunăstarea (numită și „Dincolo de PIB”) de la întâlnirea la nivel înalt din 2012, dar nu au folosit versiuni ale indicelui FNB din Bhutan. Printre acestea se numără instituțiile naționale ale Biroului de Statistică Național al Regatului Unit și Emiratele Arabe Unite, precum și orașe, inclusiv Somerville, Massachusetts, Statele Unite ale Americii și Bristol, Regatul Unit. De asemenea, un număr de companii care implementează practici de sustenabilitate în afaceri au fost inspirați de FNB.

Critica

FNB a fost descris de către critici drept un instrument de propagandă folosit de guvernul bhutanez pentru a distrage atenția față de curățirea etnică și abuzuri ale drepturilor omului pe care le-a comis.

Guvernul democrat bhutanez s-a instaurat în 2008. Înainte de această perioadă, guvernul a practicat o purificare etnică masivă a populației non-budiste a etniei nepaleze de credință hindusă în numele conservării culturale a FNB. ONG-ul Human Rights Watch a documentat evenimentele. Potrivit Human Rights Watch, „Peste 100.000 sau 1/6 din populația din Bhutan de origine nepaleză și credință hindusă au fost expulzați din țară pentru că nu s-ar integra în cultura budistă a Bhutanului”. Consiliul pentru Refugiați din Australia a declarat că „este extraordinar și șocant faptul că o națiune poate să scape după expulzarea a unei șesimi din poporul său și, într-un fel, să își păstreze reputația internațională în mare parte intactă. Guvernul Bhutan ar trebui să fie cunoscut nu pentru fericirea națională brută, ci pentru ipocrizia națională brută.”

Unii cercetători afirmă că filozofia FNB din Bhutan „a evoluat în ultimul deceniu prin contribuția cercetătorilor occidentali și locali la o versiune mai democratică și mai deschisă. Prin urmare, probabil, referința istorică mai precisă este menționarea cofinanțării expresiei FNB ca un eveniment cheie, dar nu filozofia FNB din Bhutan, deoarece filozofia înțeleasă de către oamenii de știință occidentali este diferită de filosofia folosită de rege la vremea respectivă.” Alte puncte de vedere sunt că FNB este un proces de dezvoltare și învățare, mai degrabă decât o normă obiectivă sau un punct final absolut. Bhutan aspiră să sporească fericirea poporului său, iar FNB servește drept instrument de măsurare pentru a realiza acea aspirație.

Alte critici se concentrează asupra nivelului de trai din Bhutan. Într-un articol scris în 2004 în revista Economist, „Împărăția himalayană din Bhutan nu este de fapt o idilă dintr-un basm. Este vorba de aproximativ 900.000 de persoane, dintre care majoritatea trăiesc în sărăcie.” Alte critici ale FNB citează „creșterea nivelului corupției politice, răspândirea rapidă a bolilor precum SIDA și tuberculoza, violența în bandă, abuzurile împotriva femeilor și minorităților etnice, în alimentație/medicină și probleme economice.”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *