Michel de Montaigne
Michel de Montaigne (1533-1592) a fost un filosof francez. Influențat de aristotelianism și creștinism, alături de convingerea separării sferelor publice și private din viață, Montaigne scrie că fericirea este o stare subiectivă a minții și că satisfacția diferă de la om la om. El continuă, recunoscând că fiecăruia trebuie să i se permită o sferă privată a vieții pentru a experimenta acele încercări concrete de fericire fără intervenția societății.
Jeremy Bentham
Jeremy Bentham (1748-1832) a fost un filosof britanic, jurist și reformator social. El este considerat fondatorul utilitarismului modern.
Marca sa particulară de utilitarism a indicat că acțiunea cea mai morală este cea care provoacă cea mai mare utilitate, unde utilitatea definită este plăcerea agregată după deducerea suferinței tuturor celor implicați în orice acțiune. Fericirea, prin urmare, este experiența plăcerii și a lipsei de durere. Acțiunile care nu promovează cea mai mare fericire sunt greșite din punct de vedere moral – cum ar fi sacrificiul ascetic. Acest mod de gândire permite posibilitatea unui calculator de a măsura fericirea și valoarea morală.
Arthur Schopenhauer
Arthur Schopenhauer (1788-1860) a fost un filosof german. Filosofia lui exprimă faptul că actele egoiste sunt cele care sunt ghidate de interesul propriu, de dorința de plăcere sau de fericire, în timp ce numai compasiunea poate fi un act moral.
Schopenhauer explică fericirea din punctul de vedere al unei dorințe satisfăcute, care la rândul său dă naștere unei noi dorințe. Și absența satisfacției este suferința, care are ca rezultat o dorință goală. De asemenea, el leagă fericirea de mișcarea timpului, deoarece ne simțim fericiți când timpul se mișcă mai repede și triști când timpul încetinește.
Lasă un răspuns