Home » Articole » Articole » Societate » Filozofie » Bine și rău » Gânduri despre liberul arbitru și știință

Gânduri despre liberul arbitru și știință

WEGNER „ILUZIA VOINTEI CONȘTIENTE”

Îngrijorare generală: de foarte multe ori ne înșelăm cu privire la intențiile noastre. Iluzia pendulului Chevreul; întoarcerea mesei; ghicirea în apă; comunicare facilitată. Lucrurile pot fi intenționale fără ca noi să ne dăm seama. Și poate invers. Dar asta nu arată că nu suntem niciodată eficienți în voința noastră.

LIBET

Un „potențial de pregătire” care vine cu aproximativ 350 ms înainte de conștientizarea alegerii.

Două probleme:

  1. este aceasta într-adevăr o intenție sau este un impuls? Rețineți mai ales că poate fi anulat.
  2. conștiința ca o conștientizare a stărilor mentale ale cuiva. Dacă conștiința este conștientizarea stării în care cineva este conștient, nu ne-am aștepta să urmeze acea stare? Contrastați conștiința ca observație cu conștiința ca auto-iluminare.

VOHS și SCHOOLER

Vohs și Schooler despre înșelăciune;
Baumeister, Masicampo și DeWall despre atacul cu ardei iute și auto-predicție.

O explicatie:

subiecții cred că liberul arbitru este necesar pentru responsabilitatea morală, atunci, având în vedere raționalitatea minimă, subminarea credinței lor în liberul arbitru ar trebui să fie suficientă pentru a le submina convingerea că sunt responsabili din punct de vedere moral. Suport: studii care arată că oamenii sunt incompatibiliști. Concluzie tristă: Minciuna nobilă.

Dar studiile despre incompatibilismul naiv sunt mai nuanțate decât atât. Depinde cel puțin de concretețe. Și de natura descrierii.

Explicație alternativă:

subiecții înțeleg determinismul ca fatalism, ca părerea că nimic din ceea ce faci nu va avea vreun impact. Argumentul Leneșului. Poate potrivit pentru predicție.

ce poti schimba si ce nu poti

Seligman. Atacuri de panică; alcoolism și alte dependențe; dietă.

Funcționează cu o măsură probabilistică (deși absentă în titlu, și multă gândire populară). Probabilitatea de recuperare este explicată în termeni de dificultate (față de tehnică) și asta în termeni de efort necesar.

Constrângere (condiție necesară pentru libertate):

Având în vedere tehnicile pe care le au la dispoziție, cu cât un agent este mai puțin liber pentru F, cu atât este mai greu de urmat, totuși, pe o decizie pentru F.

INTUIȚII DE LIBERTATE

O experiență directă a libertății? Ce este asta?

Alternativă: experiența a ceva ce face cineva (și nu doar ceva ce i se întâmplă). Două surse plauzibile:

i    Alegere

Acolo unde se pune întrebarea ce trebuie făcut, alegerea este atât necesară, cât și suficientă pentru acțiune.

Alegeri diferite compatibile cu aceleași convingeri, dorințe și intenții anterioare.

Mai puțin interesantă ca o condiție necesară, deoarece în afara bolii Parkinson, a depresiei și a anumitor forme de leziuni prefrontale, formarea intențiilor nu este atât de dificilă.

ii    Menținerea rezoluțiilor

Intenții și rezoluții. Intenții simple: stabile (cf. mentalitatea deliberativă a lui Gollwitzer) și controlante (cf. intențiile de implementare).

Rezoluțiile ca intenții menite să controleze alte intenții. Contrastați slăbiciunea voinței și capriciul. Rezoluțiile necesită efort: rezultatele lui Seligman; excitare fiziologică; vulnerabilitate la oboseală, stres etc; epuizarea egoului.

FATALISMUL ȘI DETERMINISMUL CONFUZ

Cum ajută acest lucru să explice experiența libertății? Din nou rezultate diferite compatibile cu aceleași credințe, dorințe și intenții anterioare.

  1. oamenii denaturează un non-determinism local ca fiind global.
  2. oamenii înțeleg greșit cum ar fi determinismul, ca ceva care este incompatibil cu schimbarea lucrurilor prin efort.

„Moartea vorbește” de Somerset Maugham:

”Era un negustor în Bagdad care și-a trimis slujitorul la piață să cumpere provizii și, în scurt timp, servitorul s-a întors, alb și tremurând, și a spus: Stăpâne, tocmai când eram în piață, am fost împins de un femeie în mulțime și când m-am întors am văzut că Moartea m-a împins. S-a uitat la mine și a făcut un gest de amenințare; acum, împrumută-mi calul tău și voi pleca din acest oraș și îmi voi evita soarta. Voi merge la Samarra și acolo Moartea nu mă va găsi. Negustorul i-a împrumutat calul, iar slujitorul s-a urcat pe el, și-a înfipt pintenii în el și s-a dus cât de repede a putut calul. Atunci, negustorul a coborât la piață și m-a văzut stând în mulțime și a venit la mine și mi-a zis: De ce ai făcut un gest de amenințare slujitorului meu când l-ai văzut în această dimineață? Nu a fost un gest amenințător, am spus, a fost doar un gest de surpriză. Am fost uimit să-l văd la Bagdad, pentru că aveam o întâlnire cu el în seara asta la Samarra.”
Sheppy, Actul III

Comparați poveștile călătoriilor în timp, Oedip și multe alte mituri grecești. Efortul nu face nicio diferență. Mai rău decât dieta.

Ipoteză: în imaginația populară (și, frecvent, științifică), determinismul este condus împreună cu fatalismul. Încurajat de descrierile mecaniciste ale determinismului; și în mod plauzibil prin afirmații de predictibilitate. Argumentul leneșului.

Aceasta este o greșeală. Efortul face diferența. Dar a-l crede subminează autoeficacitatea subiecților.

ÎNAPOI LA VOHS & SCHOOLER

Citirea pasajelor deterministe subminează autoeficacitatea și astfel oprește agenții să încerce să-și depășească înclinațiile. În special, motivația morală se diminuează.

Metoda standard de seducție. Rodolphe către Emma Bovary:

”Oricum ar fi, mai devreme sau mai târziu, peste șase luni, zece ani, vor fi împreună, vor fi iubiți, pentru că Soarta o rânduiește, pentru că s-au născut unul pentru celălalt.” (”Oh! N’importe, tot ou tard, dans six mois, dix ans, elles se reuniront, s’aimeront, parce que la fatalite l’exige et qu’elles sont nee l’une pour l’autre.”)
Madame Bovary, Partea a 2-a, Cap. VIII

Și acum aplicând lecția lor:

”Uită-te la noi… de ce ne-am întâlnit? Prin ce decret al Soartei? Trebuie să fie pentru că, dincolo de gol, ca două râuri care converg irezistibil, înclinațiile noastre unice ne împing unul spre celălalt.” (”Ainsi, nous … pourquoi nous sommes-nous connu? quel hazard l’a voulu? C’est qu’a travers l’eloignement, sans doute, comme deux fleuves qui coulent pour se rejoinder, nos pentes particulieres nous avions pousses l’un vers l’autre.”)
Ibid.

Demotivarea se bazează pe o greșeală. Deci nu este nevoie de iluzii despre libertate. Mai degrabă o nevoie de o înțelegere mai precisă a determinismului. Test: persoanele care fac dietă etc. tind să-și piardă motivația după citirea textelor deterministe?

Sursa: Richard Holton, MIT Course: Problems in Philosophy. Licența CC BY-NC-SA 4.0. Traducere și adaptare: Nicolae Sfetcu

Filosofii care au influențat dezvoltarea umanității
Filosofii care au influențat dezvoltarea umanității

Descoperiți cum marile idei filosofice au modelat cursul istoriei umane!

Nu a fost votat 14.32 lei38.60 lei Selectează opțiunile Acest produs are mai multe variații. Opțiunile pot fi alese în pagina produsului.
Platon, Republica: Despre justiție – Dialectica și educația
Platon, Republica: Despre justiție – Dialectica și educația

Invită filosofia în viața ta și lasă-te inspirat de gândirea atemporală a lui Platon!

Nu a fost votat 0.00 lei19.11 lei Selectează opțiunile Acest produs are mai multe variații. Opțiunile pot fi alese în pagina produsului.
Cunoaștere și Informații
Cunoaștere și Informații

Plonjează în universul complex al cunoașterii și informațiilor cu această carte captivantă

Nu a fost votat 28.68 lei Selectează opțiunile Acest produs are mai multe variații. Opțiunile pot fi alese în pagina produsului.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *