Încălzirea globală este reală

National Geographic enumeră mai multe argumente în favoarea ipotezei încălzirii globale:

Temperatura medie a crescut cu 0,8 grade Celsius în lume din 1880, mai acelerat în ultimele decade, conform Institutului Goddard pentru Studii Spaţiale al NASA
Ultimele două decade din sec. XX au fost cele mai calde din ultimii 400 ani şi poate cele mai calde pentru ultimele milenii. 11 din ultimii 12 ani au avut temperatura medie cea mai ridicată din 1850.
Temperatura media în Arctica a crescut de două ori mai mult decât creşterea medie globală, iar gheaţa din zonă se topeşte rapid, cauzând probleme mari urşilor polari şi culturilor indigene.
Gheţarii şi zăpada de pe munţi se topesc de asemenea rapid, determinând modificări temporale ale dezgheţurilor şi îngheţurilor anuale.
Recifii de corali, foarte sensibili la schimbări minore ale temperaturii apei, au cele mai mari probleme din 1998, cu până la 70% în unele zone.
O intensificare a fenomenelor meteorologice extreme, precum incendiile de pădure, temperaturi extreme însoţite de o mare umiditate, furtuni tropicale puternice.

Raportul, realizat pe baza munciii a 1.500 oameni de ştiinţă din 130 ţări, concluzioneaza că vina principală pentru actuala încălzire globală o poartă activitatea umană:

Industrializarea, despăduririle şi poluarea au crescut cantitatea de vapori de apă, dioxid de carbon, metan şi protoxid de azot în atmosferă. toate aceste elemente menţinând căldura aproape de suprafaţa Pământului.
Viteza de eliminare în atmosferă a dioxidului de carbon prin activităţi umane este mult mai mare decât cea de abdorbţie a acestuia de plante şi oceane.
Aceste gaze persistă în atmodferă ani de zile, ceea ce înseamnă că chiar dacă se vor reduce în prezent emisiile lor, aceasta nu va opri prea repede încălzirea globală.

Ce se va întâmpla?

Încălzirea globală va determina o reducere a cantităţii globale de hrană şi apă potabilă, cu efecte catastrofale asupra vieţii.
Nivelul mărilor şi oceanelor va creşte cu 18… 59 cm până la finele secolului actual, inundând multe insule şi zone continentale. Riscul este maxim pentru cele câteva sute de milioane de oameni care trăiesc în zone cu sub 1m peste nivelul mării.
Vor apare uragane puternice, secetă, incendii, şi alte dezastre naturale, accentuând desertificarea globală şi deci reducerea cantităţii globale de alimente.
Peste un milion de speciii vor dispare datorită dispariţiei habitatului, a schimbărilor de ecosistem, şi a acidificării oceanelor.
Sistemul global de circulaţie a oceanelor va fi alterat, putând duce la o mică eră glaciară în Vestul Europei şi alte schimbări rapide.
LA un moment dat în viitor încălzirea poate deveni incontrolabilp, prin crearea aşa-numitului efect de feedback pozitiv. Creşterea temperaturii va determina emisii suplimentare de gaze de seră prin eliberarea metanului din subterane şi a carbonului din gheţurile maritime, rezultând o creştere a evaporării apei.