Căldura este o problemă specifică în ceea ce privește schimbările climatice din cauza efectelor negative asupra morbidității/mortalității și asupra sănătății umane în general. Măsurile și recomandările împotriva căldurii și a efectelor acesteia ar trebui să ajungă la persoanele afectate, ajutoarele și factorii de decizie și, prin urmare, ar trebui comunicate într-un mod adecvat și ușor de înțeles.
Riscurile pentru sănătate de așteptat din cauza schimbărilor climatice influențate antropic nu sunt limitate la nivel local, ci la scară globală. În ceea ce privește caracteristicile și posibilele manifestări ale acestuia, consecințele asupra sănătății ale schimbărilor climatice pot apărea atât pe căi directe, cât și pe cele indirecte. Consecințele directe sunt cauzate în primul rând și direct, de exemplu, de temperaturile extreme, cum ar fi perioadele de frig și căldură. În astfel de perioade pot apărea efecte legate de deteriorarea stării de sănătate a pacienților cu afecțiuni ale sistemului cardiovascular și ale căilor respiratorii, care pot duce la deces. Consecințele asupra sănătății ale schimbărilor climatice nu sunt doar de natură fizică; pot fi, de asemenea, probleme indirecte psihologice și sociale. Acestea includ stresul, anxietatea și depresia, așa-numitele efecte secundare asupra sănătății.
Interrelațiile complexe și multicauzale au îngreunat până acum formularea de declarații și prognoze concrete cu privire la consecințele schimbărilor climatice asupra sănătății. Cu toate acestea, conform cunoștințelor actuale, este de așteptat ca schimbările climatice să conducă la o creștere a evenimentelor meteorologice extreme în viitor, ceea ce va crește și riscurile pentru sănătate pentru populație [1].
Canicula prezintă cele mai mari riscuri și sunt asociate cu perioade de temperaturi neobișnuit de ridicate și cu o lipsă de răcire pe timp de noapte care poate dura câteva zile. Nivelul acestor condiții extreme, care este determinat în mare parte pe baza condițiilor de căldură și a duratei, diferă în funcție de zona de aplicare și regiunea de investigare [2]. O definiție uniformă a caniculei nu există și este aproape imposibilă datorită complexității și cerințelor diferite pentru o definiție, inclusiv în abordarea față de diferite contexte geografice/climatice. Adesea, un prag este setat pentru temperatură și durata minimă, folosind praguri absolute sau relative. Pragurile relative sunt mai potrivite pentru comparație între diferite țări, deoarece oamenii sunt adaptați la climatul regional și local [3].
De la canicula din vara anului 2003, țările și orașele din Europa au început să dezvolte planuri de urgență, inclusiv sisteme de avertizare timpurie [4]. Cu prognoze meteo precise și timpurii, cunoaștere aprofundată a efectelor căldurii, educație și consiliere pentru cetățeni și măsuri direcționate pentru populațiile vulnerabile, precum și măsuri adecvate de urbanism și peisaj, numărul deceselor evitabile ar trebui redus în viitoarele canicule. [5,6].
Consecințele negative asupra sănătății ale caniculelor au fost atât demonstrate, cât și documentate în datele de mortalitate pentru numeroase țări și, până acum, au fost bine studiate de comunitatea științifică internațională. În timpul binecunoscutei canicule din vara anului 2003, care a lovit mari părți ale Europei de Vest și Centrale la începutul lunii august, aproximativ 7600 de decese suplimentare au fost înregistrate în Germania [3] și peste 70.000 în Europa [7,8,9]. Nu numai în datele despre mortalitate, ci și în alte date legate de sistemele de sănătate (adică internările în spitale și vizitele la urgențe), influența negativă a caniculelor este clar palpabilă.
Sunt cunoscute următoarele fapte:
- Cauzele decesulelor au fost accidentul vascular cerebral, bolile cardiovasculare, bolile renale și tulburările respiratorii și metabolice datorate stresului termic.
- Cea mai afectată a fost grupa de vârstă peste 70 de ani, mai ales în cazul femeilor.
- Persoanele cu boli cronice erau mai expuse riscului decât alții, ca urmare a exacerbării simptomelor și vulnerabilităților inerente.
- Populațiile vulnerabile, cu venituri mici (și standardele/condițiile lor de viață asociate în mod inerent) au fost cele mai afectate de ratele suplimentare de mortalitate.
Referințe
- Matzarakis, A. Das Hitzewarnsystem des Deutschen Wetterdienstes (DWD) und seine Relevanz für die menschliche Gesundheit. Gefahrst. Reinhalt. Der Luft Bd 2016, 76, 457–460. [Google Scholar]
- Graw, K.; Muthers, S.; Matzarakis, A. Hitzewellen und Hitzewarnungen in Städten. In Warnsignal Klima: Die Städte; GEO Magazin-Hamburg: Hamburg, Germany, 2019. [Google Scholar] [CrossRef]
- An der Heiden, M.; Muthers, S.; Niemann, H.; Buchholz, U.; Grabenhenrich, L.; Matzarakis, A. Schatzung hitzebedingter Todesfalle in Deutschland zwischen 2001 und 2015. Bundesgesundheitsblatt Gesundh. Gesundh. 2019, 62, 571–579. [Google Scholar] [CrossRef] [PubMed]
- Matzarakis, A.; Laschewski, G.; Muthers, S. The Heat Health Warning System in Germany—Application and Warnings for 2005 to 2019. Atmosphere 2020, 11, 170. [Google Scholar] [CrossRef]
- Matzarakis, A. Hitzeereignisse: Charakteristika, Gesundheitsrelevanz und Anpassungsmöglichkeiten. Geographische Rundschau 2021, 2021, 8–13. [Google Scholar]
- Mücke, H.; Matzarakis, A. Klimawandel und Gesundheit. In Handbuch für Umweltmedizin. Ecomed, LandsbergamLech; Wichmann, E., Fromme, H., Eds.; Ecomed: Landsberg, Germany, 2017; pp. 1–38. [Google Scholar]
- Robine, J.-M.; Cheung, S.L.; Le Roy, S.; Van Oyen, H.; Herrmann, F.R. Report on Excess Mortality in Europe during Summer 2003; EU Community Action Programme for Public Health, Grant Agreement: Brussels, Belgium, 2007; p. 28. [Google Scholar]
- Robine, J.M.; Cheung, S.L.; Le Roy, S.; Van Oyen, H.; Griffiths, C.; Michel, J.-P.; Herrmann, F.R. Death toll exceeded 70,000 in Europe during the summer of 2003. Comptes Rendus Biol. 2008, 331, 171–178. [Google Scholar] [CrossRef] [PubMed]
- Mücke, H.-G.; Matzarakis, A. Klimawandel und Gesundheit: Tipps für Sommerliche Hitze und Hitzewellen; Deutscher Wetterdienst: Offenbach, Germany, 2019; Available online: https://www.umweltbundesamt.de/publikationen/klimawandel-gesundheit-tipps-fuer-sommerliche-hitze (accessed on 10 January 2022).
Sursa: Andreas Matzarakis, ”Communication Aspects about Heat in an Era of Global Warming—The Lessons Learnt by Germany and Beyond”, în Atmosphere 2022, 13(2), 226; https://doi.org/10.3390/atmos13020226, licența CC BY 4.0. Traducere și adaptare Nicolae Sfetcu
Lasă un răspuns