Inteligența artificială – Arhitecturi cognitive – Propuneri simbolice sau hibride

Arhitecturi cognitive

Termenul „arhitectură cognitivă” se poate referi la o teorie despre structura minții umane, sau orice parte sau funcție a acesteia, inclusiv conștiința. Într-un alt context, o arhitectură cognitivă implementează teoria pe computere. Un exemplu este QuBIC: Quantum and Bio-inspired Cognitive Architecture for Machine Consciousness (Arhitectura cognitivă cuantică și bio-inspirată pentru conștiința mașinilor). Unul dintre obiectivele principale ale unei arhitecturi cognitive este de a rezuma diferitele rezultate ale psihologiei cognitive într-un model computerizat cuprinzător. Cu toate acestea, rezultatele trebuie să fie într-o formă oficială, astfel încât să poată sta la baza unui program de calculator. De asemenea, rolul arhitecturii cognitive este pentru IA de a structura, construi și implementa în mod clar procesul de gândire.

Propuneri simbolice sau hibride

Agentul de distribuție inteligent al lui Franklin

Stan Franklin (1995, 2003) definește un agent autonom ca având conștiință funcțională atunci când este capabil de mai multe dintre funcțiile conștiinței identificate de Teoria spațiului de lucru global a lui Bernard Baars (Baars 1988, 1997). Creierul său IDA (Intelligent Distribution Agent) este o implementare software a GWT, ceea ce îl face conștient funcțional prin definiție. Sarcina IDA este de a negocia noi misiuni pentru marinarii din Marina SUA după ce aceștia își încheie un turneu de serviciu, prin potrivirea abilităților și preferințelor fiecărui individ cu nevoile Marinei. IDA interacționează cu bazele de date ale Marinei și comunică cu marinarii prin intermediul unui dialog de e-mail în limbaj natural, respectând în același timp un set mare de politici marine. Modelul de calcul IDA a fost dezvoltat în perioada 1996–2001 la Grupul de Cercetare Software „Conscious” al lui Stan Franklin de la Universitatea din Memphis. Acesta „constă din aproximativ un sfert de milion de linii de cod Java și consumă aproape complet resursele unei stații de lucru high-end din 2001”. Se bazează în mare măsură pe codeleturi, care sunt „mini-agenți cu scop special, relativ independenți, implementați de obicei ca o mică bucată de cod care rulează ca un fir separat”. În arhitectura de sus în jos a IDA, funcțiile cognitive de nivel înalt sunt modelate în mod explicit. În timp ce IDA este conștient din punct de vedere funcțional, prin definiție, Franklin „nu atribuie conștiința fenomenală propriului său agent software „conștient”, IDA, în ciuda numeroaselor sale comportamente asemănătoare omului. Acest lucru, în ciuda faptului că i-a urmărit pe mai mulți detalieri ai Marinei SUA dând din cap în mod repetat spunând „Da, așa trebuie” în timp ce urmăresc acțiunile interne și externe ale IDA în timp ce își îndeplinește sarcina.” IDA a fost extins la LIDA (Learning Intelligent Distribution Agent).

Arhitectura cognitivă a lui CLARION al lui Ron Sun

CLARION postulează o reprezentare pe două niveluri care explică distincția dintre procesele mentale conștiente și inconștiente.

CLARION a avut succes în a contabiliza o varietate de date psihologice. Un număr de sarcini de învățare a abilităților binecunoscute au fost simulate folosind CLARION, care acoperă spectrul de la abilități simple reactive la abilități cognitive complexe. Sarcinile includ sarcini de timp de reacție în serie (SRT), sarcini de învățare a gramaticii artificiale (AGL), sarcini de control al proceselor (PC), sarcina de inferență categorială (CI), sarcina de aritmetică alfabetică (AA) și Turnul din Hanoi (TOH).[18] Printre acestea, SRT, AGL și PC sunt sarcini tipice de învățare implicită, foarte relevante pentru problema conștiinței, deoarece au operaționalizat noțiunea de conștiință în contextul experimentelor psihologice.

OpenCog al lui Ben Goertzel

Ben Goertzel urmărește un AGI întruchipat prin proiectul open-source OpenCog. Codul actual include animale de companie virtuale încorporate capabile să învețe comenzi simple în limba engleză, precum și integrarea cu robotica din lumea reală, fiind realizată la Universitatea Politehnică din Hong Kong.

Referințe

• Baars, Bernard; Franklin, Stan (2003). „How conscious experience and working memory interact” (PDF). Trends in Cognitive Sciences. 7 (4): 166–172. doi:10.1016/s1364-6613(03)00056-1. PMID 12691765. S2CID 14185056.
• Franklin, S, B J Baars, U Ramamurthy, and Matthew Ventura. 2005. The role of consciousness in memory. Brains, Minds and Media 1: 1–38, pdf.

(Include texte traduse și adaptate din Wikipedia de Nicolae Sfetcu)