Medici români: George Assaky

George Assaky (1855 – 29 aprilie 1899) s-a născut la Iași pe 1 ianuarie 1855. În 1873 s-a înscris la facultatea de medicină a Universității Montpellier din Franța, transferându-se ulterior la Universitatea din Paris. Între 1875 și 1877, a lucrat în laboratorul de embriologie la Collège de France. În perioada Războiului de Independență al României a lucrat în serviciul de ambulanță. A revenit ulterior în Franța pentru a-și continua studiile, ajungând în 1879 stagiar. Până în 1882, a lucrat ca intern în Paris. În 1876 a susținut licența cu teza De la suture des nerfs à distance, în care a descris o procedură de suturile a nervilor cunoscută ulterior ca ”operația Assaky”, ajungând profesor agregat. (Maftei 1972)

În 1887, Assaky revine în România ca profesor de chirurgie clinică în cadrul facultății de medicină a Universității din București, poziție oferită de Parlament printr-o lege specială, împreună cu Victor Babeș și Nicolae Kalinderu. În aceeași perioadă Assaky a înființat un institut de chirurgie la Spitalul Filantropia (Institutul de chirurgie experimentală. (Angelescu și Stãnilescu 2006) A părăsit din nou România în 1889, (Bacalbașa 2014) lucrând ca profesor agregat la Universitatea din Lille. (Maftei 1972) S-a stabilit permanent la București în 1897 ca director al nou-fondatului institut de ginecologie și profesor de ginecologie clinică. A murit în București în 29 aprilie 1899. (Maftei 1972) (Bacalbașa 2014)

George Assaky a avut contribuții importante în domeniile anatomiei, fiziologiei, embriologiei, chirurgiei și ginecologiei. A fost printre primii chirurgi români care a introdus principii moderne de asepsis, antisepsis și o sală de operație echipată corespunzător, precum și tehnici de chirurgie generală. Teza sa de doctorat a primit premiul Amussat de la Académie Nationale de Médecine, ca precursor al chirurgiei nervoase și al tehnicilor experimentale în domeniu, iar Assaky a primit titlul de „Laureat de l’Academie de medecine de Paris”. În 1890, a fost ales membru corespondent al Academiei Române. (Maftei 1972)

A fondat, la Lille, revista „Archives roumaines de medecine et chirurgie” (pe care o tipãreste la Paris), „La Clinique” si „Institutul de chirurgie”. (Angelescu și Stãnilescu 2006)

A fost primul chirurg român membru corespondent al Academie Nationale de Chi-rurgie de France (1888). (Angelescu și Popa 2007)

Lucrări mai importante: (Biblioteca Academiei Române 2010)

• Contribution à l’anatomie et à la physiologie de la cavité glénoïde de l’omoplate, par G. Assaki, aide d’Αnatomie de la Faculté. Paris (Impr. G. Rougier et C-ie), [188?]. (23,5 x 15,5). 3 p. (Extrait). (II 440358)
• Contribution à l’histoire du développement du coeur, Par M. G. Assaky. Paris. Gauthier-Villars, Impr.-Libr. des Comptes rendus des séances de l’Αcadémie des Sciences, [1883]. (24 x 16). 4 p. cu il. (Extrait). (II 440356)
• De l’iodol. Par Assaky. Paris, Ancienne Librairie Germer Baillière et C-ie Félix Alcan, Editeurs (Coulommiers, Impr. P. Brodard et Gallois), 1887. (25 x 16,5). 177-193 p. (Extrait des Archives roum. de Médecine et de Chirurgie). (II 538916)
• De la suture des nerfs à distance. Par le Dr. Georges Assaky, Ancien interne des hôpitaux, Aide d’anatomie, Préparateur de médecine opératoire à la Faculté. Ouvrage couronné par l’Αcadémie de Médecine, (Prix Amussat) par la Faculté de Médecine, mentionné par l’Αcadémie des Sciences. Paris, Asselin et Houzeau, Libr. de la Faculté de médecine (Typ. A. Parent, A. Davy, succ, imp. de la Faculté de médecine), 1886. (24 x 16). 80 p. (II 296087). Menţionată ca teză în: Crăinicianu, p. 106 ; Cornel, p. 10.
• Du traitement des abcès chauds par les injections d’alcool (Méthode de M le professeur Gosselin). Paris, 1882. 8°. 11 p. (Crăinicianu, p. 106)
• Note sur le service sanitaire roumain devant Plevna. Paris (Impr. de Martinet), 1877. 8°. 7 p. (Extrait de la Gazette hebdomadaire de médecine et de chirurgie). Signé G. A. et daté de novembre 1877. (Bengesco II, p 78 ; GC, 4 (1934), nr. 9-10, dec. 10/30, p. 3 ; Rosetti, p. 15)
• Nouvelles expériences relatives à l’influence des conditions mécaniques sur l’accroissment des nerfs, par Assaky. Paris (Impr. G. Rougier et C-ie), [1886]. (23,5 x 14,5). 2 p. (Extrait des Comptes rendus de la Société de Biologie nr. 31, 1886, VIII-ème série, t. III, p. 434). (II 440359)
• La sfârşitul textului, menţiunea: „Travail du Laboratoire de M. le professeur Duplay”. Descriere după titlul de la începutul textului.
• Origine des feuillets blastodermique chez les vertébrés. Par le dr. Georges Assaky, Ancien interne des hôpitaux, Aide d’anatomie, Préparateur de médecine opératoire à la Faculté de Médecine de Paris. Professeur agrégé des Facultés de Médecine de France. Thèse présentée au concours pour l’agrégation (Section d’Αnatomie, de physiologie et d’histoire naturelle). Paris, Asselin et Houzeau, Editeurs-Libraires de la Faculté de médecine (Typ. A. Parent, A. Davy, succ-r, imp. de la Faculté de médecine), 1886. (24 x 16). 1 f., 134 p. cu il. (II 296088)

 

Prefețe, editări de texte:

• BOICESCU, AL. Centrii nervoşi. Prefaţă de ~. Ed. II. Bucureşti, 1887/1888.
• Institutul de Chirugie… Lucrări originale. Editate de ~. Vol. I-II, Bucureşti, 1891-1892.
• LABORATORUL de clinică chirurgicală. Conferinţe. Edit. de ~. Vol. I-II. Bucureşti, 1887-1888.

Bibliografie

Angelescu, N, și E Popa. 2007. „Ecoles chirurgicales roumaines de tradition francaise”. Academie Nationale de Chirurgie 6 (3): 23–30.

Angelescu, N, și S Stãnilescu. 2006. „Relatiile chirurgicale româno-franceze”. Chirurgia 101 (5): 463–70. https://www.revistachirurgia.ro/cuprinsen.php?EntryID=403.

Bacalbașa, Constantin. 2014. Bucureștii de altădată. Editura Humanitas. Vol. III. București.

Biblioteca Academiei Române. 2010. „Bibliografia românească modernă”. 2010. https://biblacad.ro/bnr/brm.php.

Maftei, Ionel. 1972. Personalități ieșene. Comitetul de cultură și educație socialistă al județului Iași.