Home » Articole » RO » Societate » Sociologie » Mic glosar de sociologie

Mic glosar de sociologie

postat în: Sociologie 0

acțiune socială: Acțiuni cărora indivizii le acordă semnificații subiective.

anomie: O condiție socială sau lipsă de norme în care lipsa unor norme clare nu reușește să ofere direcție și scop acțiunilor individuale.

capitalism: Un sistem economic caracterizat prin proprietatea privată sau corporativă și producția de bunuri și vânzarea acestora pe o piață competitivă.

conștiință duală: Experiența unei fisuri sau a unui punct de despărțire în viața de zi cu zi, în care cineva trece o linie dintre formele ireconciliabile de conștiință sau perspectivă.

conținut: Rațiunile sau motoarele specifice care îi motivează pe indivizi să interacționeze.

cultura: Include practicile, valorile, credințele, normele și artefactele comune ale grupului.

dezvrăjirea lumii: Înlocuirea gândirii magice cu raționalitatea și calculul tehnologic.

dialectica: un tip de analiză care se bazează pe ideea că contradicția socială, opoziția și lupta în societate conduce procesele de schimbare și transformare socială.

disfuncții: Tipare sociale care au consecințe nedorite asupra funcționării societății.

echilibru dinamic: O stare stabilă în care toate părțile unei societăți sănătoase lucrează împreună în mod corespunzător.

empirism: Tradiția filozofică în care se caută să se descopere legile funcționării lumii printr-o observație atentă, metodică și detaliată.

etichetare: Un proces social în care identitatea socială a unui individ este stabilită prin impunerea unei definiții de către autorități.

fapte sociale: Legile externe, morala, valorile, credințele religioase, obiceiurile, modurile, ritualurile și regulile culturale care guvernează viața socială.

feminism: Analiza critică a modului în care diferențele de gen în societate structurează inegalitatea socială.

figurație: Procesul de analiză simultană a comportamentului unui individ și al societății care modelează acel comportament.

funcția: Rolul pe care o activitate recurentă îl joacă în viața socială în ansamblu și contribuția pe care o aduce la continuitatea structurală.

funcții latente: Consecințele nerecunoscute sau neintenționate ale unui proces social.

funcţii manifeste: Consecinţe căutate ale unui proces social.

funcționalism (perspectivă funcționalistă): O abordare teoretică în care se vede societatea ca o structură cu părți interconectate concepute pentru a satisface nevoile biologice și sociale ale indivizilor care alcătuiesc acea societate.

funcționalism structural: vezi funcționalism.

ideologia de gen dominantă: Convingerea că diferențele fiziologice de sex între bărbați și femei sunt legate de diferențele de caracter, comportament și abilități.

imaginația sociologică: Capacitatea de a înțelege modul în care propriile circumstanțe unice se relaționează cu cea a altor oameni, precum și cu istoria în general și cu structurile societale în special.

interacționism simbolic: O perspectivă teoretică prin care oamenii de știință examinează relația indivizilor în cadrul societății lor prin studierea comunicării lor (limbaj și simboluri).

materialism istoric: O abordare a înțelegerii societății care explică schimbările sociale, ideile umane și organizarea socială în termeni de schimbări subiacente în structura economică (sau materială) a societății.

mod de producție: Modul în care societățile umane acționează asupra mediului și resurselor acestuia pentru a le folosi pentru a-și satisface nevoile.

paradigme: cadre filozofice și teoretice utilizate în cadrul unei discipline pentru a formula teorii, generalizări și experimentele efectuate în sprijinul acestora.

patriarhat: Instituții ale puterii masculine în societate.

pozitivism (perspectivă pozitivistă sau sociologie pozitivistă): Studiul științific al modelelor sociale bazat pe principiile metodologice ale științelor naturale.

raționalism: Tradiția filozofică în care se încearcă să se determine legile subiacente care guvernează adevărul rațiunii și ideilor.

raționalizare: Tendința generală a instituțiilor moderne și a majorității domeniilor vieții de a fi transformate prin aplicarea rațiunii instrumentale.

reforma socială: O abordare a schimbării sociale care pledează pentru îmbunătățiri lente și progresive în instituțiile sociale, mai degrabă decât schimbarea rapidă și revoluționară a societății în ansamblu.

reificare: Referire la concepte abstracte, procese complexe sau relații sociale mutabile ca „lucruri”.

schema AGIL: Împărțirea societății de către Talcott Parsons în patru cerințe funcționale: adaptare (Adaptation), atingere a obiectivelor (Goal), integrare (Integration) și menținere a modelului latent (Latent).

sinucidere egoistă: Sinucidere care rezultă din absența unor legături sociale puternice care leagă individul de o comunitate.

societate: Un grup de oameni ai căror membri interacționează, locuiesc într-o zonă definibilă și împărtășesc o cultură.

sociologie: Studiul sistematic al societății și al interacțiunii sociale.

sociologie cantitativă: Metode statistice, cum ar fi anchetele cu un număr mare de participanți.

sociologie critică: O perspectivă teoretică focalizată pe inegalitatea și relațiile de putere din societate pentru a obține dreptatea socială și emanciparea prin transformarea lor.

sociologie formală: O sociologie care separă analitic conținutul de formele de interacțiune socială pentru a studia formele comune care ghidează comportamentul uman.

sociologie interpretativă: O perspectivă care explică comportamentul uman în termenii semnificațiilor pe care indivizii îi atribuie acestuia.

sociologie la nivel global: Studiul structurilor și proceselor care se extind dincolo de granițele statelor sau ale unor societăți specifice.

sociologie la nivel macro: Studiul structurilor și proceselor sociale la nivelul întregii societăți.

sociologie la nivel micro: Studiul relațiilor specifice dintre indivizi sau grupuri mici.

solidaritate socială: Legăturile sociale care leagă un grup de oameni, cum ar fi rudenia, locația comună și religia.

stadiu pozitiv: O etapă a evoluției sociale în care oamenii explică evenimentele în termeni de principii și legi științifice.

structura: Modele generale care persistă în timp și devin obișnuite sau rutinizate la micro-niveluri de interacțiune sau instituționalizate la niveluri macro sau globale de interacțiune.

știință multi-perspectivală: O știință care este împărțită în paradigme concurente sau diverse.

teoria punctului de vedere: Examinarea modului în care societatea este organizată și coordonată din perspectiva unei anumite locații sociale sau a unei perspective în societate.

teorie: O explicație propusă despre interacțiunile sociale sau societate.

Verstehen: „Înțelegere” ăn limba germană; în sociologie se referă la utilizarea empatiei sau la punerea în locul altuia, pentru a înțelege motivele și logica acțiunii aceluia.

Sursa: Little, W. (2016). Introduction to Sociology – 2nd Canadian Edition. BCcampus. © 2013 Rice University. Licența CC BY 3.0. Traducere și adaptare Nicolae Sfetcu

© 2022, MultiMedia Publishing. Introducere în sociologie, Volumul 1

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.