Atunci când talentul sau stăpânirea de sine a doi jucători diferă mult, pokerul în doi nu mai e un joc, e un măcel. Ori, se dovedi curând că George nu avea nici talentul nici stăpânirea de sine necesare pentru o astfel de confruntare. După primii bani pierduți începură să îi tremure mâinile, și să transpire. Cădea în cele mai simple capcane întinse de Dan, fără să gândească. Mintea lui era deja confuză.
Fix la ora 11, Ileana îl sună să plece împreună în oraș.
”Nu pot, am treabă acum, mergem mâine pe zi,” o refuză scurt George, închise telefonul
Dădu și Dan telefon acasă să spună că rămâne să doarmă la Mihai, a doua zi de dimineață vor lucra împreună la matematică. Și se așezară la loc la masă.
La 6 dimineața, George pierduse deja toți banii pe care îi câștigase cu o zi înainte.
”Gata, am terminat. Hai să dormim puțin.” Dan se ridică și își aprinse o țigară.
”Nu, te rog, mai jucăm!” îl imploră George pe Dan.
”Cum să jucăm mă, nu mai ai bani.”
”Mă duc și iau. Vin imediat, sunt cu mașina.”
”Bine, dacă nu vii într-un un sfert de oră am plecat.”
George reveni la timp, și trecură la loc la masa de joc. Pe la ora 10 se trezi și Mihai, se întorsese târziu noaptea trecută de la club, doar îi salutase și se dusese să se culce. Se duse la cei doi jucători privind amuzat la jocul lor încrâncenat. Dan îi dădu o parte din banii câștigați rugându-l să cumpere ceva de mâncare, țigări și băutură, pentru toată lumea. Mihai reveni cu câte o porție de șaorma cu cartofi prăjiți, o sticlă de coniac și două sticle de suc. Cei doi jucători mâncară fără să se ridice de la masă, cu ochii la cărțile de joc.
După amiază apăru și Mihaela, care le făcu și câte o cafea tare și cu un miros care ar fi trezit și un mort. Se așeză apoi la o măsuță din apropiere, cu o figură inexpresivă, și își aprinse elegant o țigară, privind la jocul celor doi.
Spre seară, George rămase fără niciun ban. Se ridică de la masă tăcut, cu umerii încovoiați și transpirat, și plecă abătut. Dan deschise fereastra să intre aer proaspăt în cameră, fumă în liniște o țigară, și se duse în dormitor să tragă un pui de somn înainte de a pleca acasă. O găsi pe Mihaela deja întinsă în pat, cu ochii închiși ca și când ar dormi, deși cu siguranță nu dormea. Era de-a casei, mai dormise la prieteni, lui Dan nu i se păru ceva neobișnuit. Se întinse și el în pat lângă ea, și adormi instantaneu. Avu un vis ciudat, în care se împletea și se contopea cu Mihaela într-una din cele mai incitante fantezii erotice. Se trezi, Mihaela era lângă el, dezbrăcată complet, părea că doarme. Somnul unei pisici. Se ridică din pat și se duse în sufragerie. Acolo Mihai asculta muzică la căști. Îi explică ce se întâmplase cu cărțile de joc, cum îi păcălise George. Mihai nu părea afectat, o luă ca pe o glumă. Apăru și Mihaela, îmbrăcată elegant. Fără să scoată un cuvânt, se duse la espressor și prepară trei cafele. Dan și Mihai îi mulțumiră. Ea dădu din cap și se așeză la locul ei de la măsuță, cu privirea pierdută în gol.
”Am plecat, Mihai. La revedere, Mihaela!”
Dan ieși pe ușă plecând pe jos spre casă, destins, cu gândul la Ileana. Avea să o întâlnească în excursie, în curând. Îi spusese oare fotbalistul adevăratul motiv pentru care nu se dusese cu ea în oraș? Venea și el în excursie?
Dar Mihaela? Cât fusese vis și cât se întîmplase aievea? Fața ei nu trădase nimic din ce se întâmplase, dacă se întâmplase totuși ceva. Dan prefera să nu deschidă nici pe viitor cu Mihaela subiectul acesta. Erau prieteni și nu voia să strice acea prietenie printr-o relație efemeră.
* * *
”Hello”
”Hi”
Iar apăruse pe Messenger suedeza, Kristin.
„Ce mai faci”
”Bine, mulțumesc, tu ce mai faci?”
”Sunt bine. De unde ești?”
Prima întrebare tâmpită, specifică escrocilor mediocri de pe Facebook. Putea vedea foarte bine din ce țară sunt uitându-se la profilul meu.
”România”
”Ok, eu din Suedia.”
Încă un șablon conversațional. Prin acest ‘Ok’ repetat adesea, escrocii caută să câștige timp de gândire pentru a vedea cum direcționează discuția.
”Mă bucur să te am ca prietenă, Kristin.”
”Mă bucur cu tine, de asemenea. Ești căsătorit, hai?”
Erorile gramaticale arătau o persoană cu engleza învățată din mers, pe net. Iar acea interjecție finală denota de asemenea un anumit nivel cultural.
”Da”
”Ok… sunt singură. Ai lucrat…”
”Liber profesionist” (Lui Dan nu îi mai păsa că se contrazice cu datele din profilul lui, deocamdată se distra cu discuția asta idioată, dar știa că e o relație fără viitor)
”Ok… Câți copii?”
”Unu. O fată.”
”Wow……”
” 🙂 ”
”Ce intenționezi să faceți astăzi?”
”Lucrez deja acum când vorbesc cu tine.”
”Ok. Intenționez să vin în România.”
”Mă bucur, este o țară frumoasă.”
”Am de gând să iau avionul dar nu îmi ajung banii. Nu știu dacă mă poți ajuta … cum ajung acolo voi veni direct la tine.”
Aha, asta era! S-a ajuns repede la bani. De data asta metoda de a cere bani este pentru a ajunge la cel păcălit acasă. Câți ori fi trimis până acum bani escrocului sperând să aibă lângă ei pentru o săptămână o copie îmbunătățită și mai tânără a lui Sharon Stone?
”Aș vrea să te ajut, dar nu am bani.”
”Hmm…. orice sumă mă ajută, te rog… pe Dumnezeul meu, te rog. Alo?”
Apelarea la Dumnezeu pentru a te convinge de buna lor credință o fac, de obicei, escrocii din țările africane.
”Din păcate am datorii, nu bani.”
”Hmm, nu vrei să mă ajuți.
”Îmi place de poza ta de profil, ești o fată frumoasă, dar nu pot 🙂 ”
”De ce…”
”Pentru că nu muncesc suficient, cred.”
”Ok… dar este bine să ajuți.”
”Oricând cu plăcere, mă bucur că am discutat cu tine, oricum 🙂 ”
”Cum e în Romania?”
”Este frumos, într-un mod diferit de Suedia, merită să o vizitezi.”
”Da, știu. Dar chiar am nevoie de bani pentru a completa suma pentru avion.”
”Cu un corp ca al tău, sigur poți face rost de bani.”
”Mai am nevoie doar de 300 dolari pentru a completa suma de zbor, sir.”
Altă greșeală stupidă a escrocilor mărunți. Dacă vrea să îți inducă ideea că se va culca cu tine, nu e cazul să îți spună ‘sir’. Apelativul ăsta e folosit doar de o persoană care se consideră modestă în raport cu interlocutorul, dacă nu este o discuție oficioasă. Este folosit de obicei de cei care cerșesc. Iar dacă e din Suedia, ar trebui să ceară euro, nu dolari.
”Vezi, nu este prea mult?! Poți face ușor rost de banii ăștia. Sper că îmi vei spune impresiile tale despre România, după vizită.”
”Ok, atât cât ești prieten cu mine aici, va trebui să ne întâlnim când ajung la tine în țară… Mai ești acolo?”
”Da”
”Ok, ai crezut că ești ocupat pentru că sunt încă cu tine. Pot să stau la locul tău când sunt acolo.”
”Nu se poate, dar vei găsi aici cazare ieftină fără probleme.”
”Este ca și cum nu îți place să ajutați oamenii. De ce ești așa?”
”Dacă eu îți cer să-mi dai bani să vin în Suedia, îmi vei da?”
”Nu este nimic ca ajutorul, pentru că se spune că cei care dau nu le lipsesc niciodată, ok. Jur că dacă aș avea aș fi oferit, ok. Nu este nimic ca ajutorul, pentru că se spune că cei care dau nu le lipsesc niciodată.”
”Deci îmi dai sau nu banii pentru a ajunge în Suedia?”
”Jur că îmi place să ajuți, ok.”
”Mi se pare că nu vrei să ajuți oamenii. Nici măcar 100 EUR? Va fi de ajuns pentru mine.”
”Bine. ok. Cred că mă folosești doar pentru a te distra.”
Deloc, trimiteți-mi banii și vei vedea că voi veni în Suedia.”
”De ce mă bați joc de mine? Tocmai v-am cerut bani, pur și simplu înseamnă că nu am, ok.”
”Nu ai deloc bani, sau nu ai destui bani?”
”Tocmai am plătit tot ce aveam pentru zbor, ok.”
”Ai plătit deja zborul pentru România?”
”Am cerut bani de la tine a fost pentru a mă echilibra financiar. Cer doar 300 de dolari. Dacă vin eu acolo îți voi da banii înapoi, ok.”
”Acum câți bani ai? Cât de mulți?”
Tăcere…
Lasă un răspuns