Simbolism, iconografie și alfabetizare vizuală în artă

Simbolurile precum crucea sau svastica vor avea un sens comun doar pentru cei care sunt de acord și afirmă o anumită interpretare, care poate fi pozitivă sau negativă pentru orice grup de persoane. Această semnificație specifică a simbolurilor va fi întotdeauna valabilă pentru vizualizarea oricărei expresii vizuale, fie sub formă de semn grafic simplificat, fie într-o redare picturală mai detaliată.În plus, spectatorii trebuie să aibă adesea o anumită instrucțiune despre cum să vizualizeze o anumită lucrare, astfel încât să poată înțelege mai pe deplin sensul acesteia.

De asemenea, este de remarcat faptul că membrii oricărui grup folosesc arta ca mijloc de împărtășire a ideilor și sentimentelor, precum și pentru exprimarea și predarea ideologiei. În timp ce utilizările didactice ale artei au fost adesea discutate în termeni de instruire pentru cei analfabeti, ar trebui să recunoaștem că semnificațiile conținutului pictural și instrumentele folosite pentru a crea imaginea trebuie, de asemenea, învățate. Aparentele semnificații superficiale care sunt evidente prin examinarea vizuală neînvățată nu produc nivelul de înțelegere disponibil într-o ilustrare mai pe deplin dezvoltată a un principiu al unei credințe, mesaj politic, lecție de istorie sau diagramă sau grafic al tendințelor economice.

Prin urmare, „alfabetizarea vizuală” ar trebui considerată o abilitate legată de alfabetizarea verbală și de citire pentru orice funcție didactică. Numai membrii unui grup care au fost conduși să înțeleagă și să perceapă principiile care stau la bază vor ști să „citească” un mesaj ilustrat.

Figura 5.17 | Tabloul de altar al celor șapte sacramente. Artist: Rogier van der Weyden. Credit: Web Gallery of Art/Wikimedia Commons. Licență: Domeniu Public

Ca exemplu, ne putem uita la Vasul ritualic din Warka (astăzi Irak)  (Vasul Warka: https://www.dieselpunk.info/2013/08/the-warka-vase.html) sau Tabloul de altar al celor șapte sacramente de Rogier van der Weyden. (Figura 5.17) S-ar putea identifica probabil conținutul pictural de bază al oricărei lucrări, dar ar fi necesare cunoștințe suplimentare pentru a le analiza în continuare. Dacă ați fi un membru al publicului vizat, s-ar putea să aveți o perspectivă mai profundă asupra a ceea ce fiecare artist a creat în termeni picturali, dar chiar și spectatorul inițiat ar avea probabil o „alfabetizare” limitată a lucrării.

În cazul Vasului ritualic din Warka, chiar dacă ați fi trăit în Sumerul antic și ați fi fost un devotat adept al zeiței Inanna, probabil că ați fi avut nevoie de instrucțiuni suplimentare despre cum au fost aranjate sculpturile de pe diferitele registre ale vasului pentru a arăta concepția cosmologică a lumii create. Adică, se începe de la partea de jos cu pământul și apele primordiale, se trece la plantele și animalele de deasupra lor adăugând hrană, astfel încât acestea să poată fi recoltate și păduite de oameni, care apoi oferă o parte din recoltele lor zeiței pe care o servesc de la templul așa cum se vede în zona superioară a fotografiei din mijloc. Acest design ar fi explicat în continuare ca un aranjament ierarhic îngrijit, în care nivelurile lumii create au fost prezentate în diferite dimensiuni, în funcție de importanța lor relativă. În această explicație superficială ar putea fi adăugate semnificații suplimentare cu diverse ocazii de predare și vizionări repetate.

Tabloul de altar al celor șapte sacramente a fost pictat de Rogier van der Weyden într-o regiune și într-o eră de iconografie extrem de complicată: Flandra în perioada goticului târziu/Renașterii de Nord. Prezentarea de aici include o descriere picturală detaliată a fiecăruia dintre cele șapte sacramente care au marcat etapele și momentele vieții creștine. Acest simbolism s-a dezvoltat din nou de-a lungul timpului și adesea ca răspuns la scrierile teologice care au informat artistul și spectatorul despre semnificații specifice. Sursele scrise sunt detaliate și complexe, reprezentarea picturală reflectând bogat ceea ce creștinul bine instruit ar ști despre aceste ritualuri importante și efectele lor.

Panoul central mai mare al tripticului, sau formatul în trei părți, a fost folosit de artist pentru a sublinia Răstignirea ca evenimentul dominant global care este legat de fiecare dintre sacramente. În plus, le-a oferit îngerilor suluri pentru a-i identifica ca și cum ar fi vorbit cu privitorul. Deci, aici mesajele sunt atât picturale, cât și înscrise, iar iconografia este un program complex care leagă toate aceste evenimente ritualice de întreaga viață și credință creștină. Într-adevăr, privitorul trebuie să fie un inițiat pentru a discerne semnificațiile din spatele întregului simbolism sau un savant care să le descopere. Cu toate acestea, chiar și cei ocazionali sau neinițiați pot citi mult din ceea ce este prezent în pictură și pot identifica atât elementele familiare, cât și cele care te-ar putea conduce la investigații suplimentare.Aceasta este adesea sarcina și calea în interpretarea iconografiei în artă.

Sursa: Sachant, Pamela; Blood, Peggy; LeMieux, Jeffery; and Tekippe, Rita, „Introduction to Art: Design, Context, and Meaning” (2016). Fine Arts Open Textbooks. 3. https://oer.galileo.usg.edu/arts-textbooks/3, licența CC BY-SA 4.0. Traducere și adaptare Nicolae Sfetcu