Știința în antichitatea greco-romană

|

(Academia lui Platon, mozaic din secolul I din Pompei) În antichitatea clasică, studiul funcționării universului a avut loc atât în ​​cadrul unor investigații care urmăreau scopuri practice, cum ar fi stabilirea unui calendar fiabil sau determinarea modului de a vindeca … Citeşte mai mult

Știința și societatea

|

Femeile în știință (Marie Curie a fost prima persoană care a primit două premii Nobel: Fizica în 1903 și Chimie în 1911.) Știința a fost istoric un câmp dominat de bărbați, cu câteva excepții notabile. Femeile s-au confruntat cu o … Citeşte mai mult

Știința și religia

|

Relația dintre religie și știință a fost un subiect de studiu încă din antichitatea clasică, abordată de filosofi, teologi, oameni de știință și alții. Perspectivele din diferite regiuni geografice, culturi și epoci istorice sunt diverse, unele caracterizând relația ca fiind … Citeşte mai mult

Știința și arta

|

(Leonardo da Vinci, Omul Vitruvian – cca.1485 – Academia, Veneția) Atât știința cât și arta implică testarea unor idei, în laboratorul omului de știință sau studioul artistului, transformarea cunoașterii lor în mesaje. Atât știința, cât și arta au ca scop … Citeşte mai mult

Știința și tehnologia

|

 (Antoine Lavoisier efectuând un experiment cu ardere generată de lumina soarelui amplificată) Știința și tehnologia reprezintă un subiect care cuprinde știința, tehnologia și interacțiunile dintre cele două. Știința este o întreprindere sistematică care construiește și organizează cunoștințe sub forma unor … Citeşte mai mult

Despre știință

|

Știința, în sens larg, a existat înainte de epoca modernă în multe civilizații istorice. Știința, în sensul său original, era un cuvânt mai degrabă pentru un tip de cunoaștere decât un cuvânt specializat pentru investigarea unor astfel de cunoștințe. În … Citeşte mai mult

Știința și oamenii de știință

|

Niciuna dintre teoriile filosofice sau pur ideologice ale lumii nu pot concura pe termen lung cu înțelegerea lumii produse de știință. Un obiectiv complet diferit este utilizarea științei ca mijloc de a controla lumea, forțele și resursele acesteia. Nu se … Citeşte mai mult

Știința, teologia, filosofia și umanismul

|

Lumea și tot ce este în ea sunt sfera de interes nu numai a oamenilor de știință, ci și a teologilor, a filosofilor, a poeților și a politicienilor. Cum se poate face o delimitare între preocupările lor și cele ale … Citeşte mai mult

Biologia ca știință

|

După mijlocul secolului al XX-lea, s-au putut discerne trei opinii foarte diferite privind poziția biologiei în științe. Conform unei extreme, biologia trebuie exclusă din știință pentru că nu are universalitatea, structura juridică și natura strict cantitativă a unei “adevărate științe” … Citeşte mai mult

Dezvoltarea științei moderne

|

T. H. Huxley, un prieten al lui Charles Darwin și un popularizator al teoriilor lui Darwin, a definit știința ca fiind “pur și simplu un simț obișnuit instruit și organizat.” Dar bunul simț este deseori corectat de știință. Filosofii au … Citeşte mai mult

Teoria valorilor, logica și știința

|

Abordările filosofice pot fi grupate în categorii. Aceste grupări permit filosofilor să se concentreze pe un set de subiecte similare și să interacționeze cu alți gânditori care sunt interesați de aceleași întrebări. Grupările fac filosofia mai ușoară pentru studenți. Elevii … Citeşte mai mult

Critici filozofice ale științei

|

Critica științei abordează și rafinează problemele din știință pentru a îmbunătăți știința în ansamblu și rolul său în societate. Este distinctă de pozițiile academice ale antiștiinței sau anti-intelectualismului care încearcă să respingă în întregime metoda științifică. Critici filozofice “Toate metodologiile, … Citeşte mai mult

1 2 3