Tratat despre natura umană (A Treatise of Human Nature), publicat inițial în 1739 și prezentat în ediția după textul Clarendon Press, Oxford, 1888, este încercarea lui David Hume de a construi o „știință a omului” întemeiată pe experiență și observație. … Citeşte mai mult
Sursa: Smeenk, Christopher and George Ellis, „Philosophy of Cosmology”, The Stanford Encyclopedia of Philosophy (Winter 2017 Edition), Edward N. Zalta (ed.), https://plato.stanford.edu/archives/win2017/entries/cosmology/. (Rezumat) Cosmologia studiază universul fizic ca întreg, originea sa, structura la scară mare și evoluția sa. Deși a devenit în … Citeşte mai mult
Filosofia animalelor se intersectează cu climă, agricultură, sănătate și economie, iar politicile UE despre lanțul alimentar (Farm to Fork) creează un cadru practic pentru tranziții. Întrebări-cheie Cum articulăm obligații față de animale în instituții care optimizează productivitatea? Ce scuză morală … Citeşte mai mult
Filosofia muncii revine în centru din cauza automatizării și IA generative. OECD (https://www.oecd.org/content/dam/oecd/en/publications/reports/2023/07/oecd-employment-outlook-2023_904bcef3/08785bba-en.pdf) discută expunerea ocupațiilor la automatizare și anxietatea privind înlocuirea, oferind o bază empirică pentru întrebări normative despre distribuția beneficiilor și poverile muncii. Întrebări-cheie Ce face munca „semnificativă” … Citeşte mai mult
Etica migrației s-a extins de la întrebarea simplă „deschidem granițe?” la guvernanță, externalizare, proceduri, campuri, și structură globală de injustiție. Adoptarea pactului UE (ex. Regulamentul 2024/1351) arată că „burden sharing” și procedurile comune sunt în plină reconfigurare. Întrebări-cheie (1) Ce … Citeşte mai mult
Polarizarea afectivă și fragmentarea spațiului public pun presiune pe idealuri deliberative. Documente UE precum European Democracy Action Plan (2020) marchează preocuparea instituțională pentru integritatea proceselor democratice, inclusiv în contextul platformelor și interferenței. Întrebări-cheie Ce înseamnă legitimitate democratică într-un spațiu public … Citeşte mai mult
Autonomia în selecția țintelor reconfigurează concepte de responsabilitate, intenție și proporționalitate. Poziția ICRC (2021) definește AWS ca sisteme care selectează și aplică forța fără intervenție umană asupra țintei specifice și cere reglementare. Întrebări-cheie Ce justifică moral interdicții de categorie (de … Citeşte mai mult
Întrebarea „Mintea este doar creierul?” pare simplă, dar deschide una dintre cele mai vechi și mai fascinante dezbateri din filosofie, psihologie și neuroștiințe. Când spunem „minte”, ne referim la gânduri, emoții, intenții, amintiri, conștiință de sine, imaginație. Când spunem „creier”, … Citeşte mai mult
Sfetcu, Nicolae (2026). ”Aventurile lui Alice în Țara Minunilor – Perspective filozofice”, în Index Academic, II 2026, DOI: 10.58679/IA19800, https://www.indexacademic.ro/pdf/aventurile-lui-alice-in-tara-minunilor-perspective-filozofice/ Rezumat Acest articol examinează Aventurile lui Alice în Țara Minunilor (1865) de Lewis Carroll printr-o lentilă filosofică, dezvăluind modul … Citeşte mai mult
Conștiința este sentimentul că „este ceva” să fii tu: un film interior în care apar gânduri, senzații, emoții și intenții. Deși pare evidentă la prima vedere, definirea și explicarea ei rămân printre cele mai grele probleme ale științei și filosofiei. … Citeşte mai mult
Întrebarea „Care este sensul vieții?” pare să ceară o parolă universală, un răspuns scurt care să deschidă toate ușile. Totuși, atunci când o rostim, ne trezim într-o cameră cu multe ferestre: religia, știința, arta, etica, politica, iubirea, suferința, bucuria. Fiecare … Citeşte mai mult
Puține cuvinte din limba noastră prescurtează istoria intelectuală la fel de mult ca și cuvântul specie. Grecii, în inițierea vieții intelectuale a Europei, au fost impresionați de trăsăturile caracteristice ale vieții plantelor și animalelor; într-adevăr atât de impresionați încât au făcut … Citeşte mai mult
