Home » Articole » Articole » Societate » Filozofie » Politica » Teorii ale legitimității statului – State eșuate

Teorii ale legitimității statului – State eșuate

Teorii ale legitimității statului

Statele se bazează, în general, pe pretenția unei anumite forme de legitimitate politică pentru a menține dominația asupra supușilor lor.

Teoria contractului social

S-au propus diverse teorii ale contractului social pentru a stabili legitimitatea statului și pentru a explica formarea statului. Elementele comune în aceste teorii sunt o stare naturală care îi stimulează pe oameni să caute înființarea unui stat. Thomas Hobbes a descris starea naturală ca „solitară, săracă, urâtă, brutală și scurtă” (Leviatan, capitolele XIII-XIV). Locke are o viziune mai benignă asupra stării naturale și nu dorește să adopte o atitudine la fel de dură asupra degenerării stării naturale. El este de acord că este la fel de incapabilă să ofere o înaltă calitate a vieții. Locke pledează pentru drepturile inalienabile ale omului. Unul dintre cele mai semnificative drepturi pentru Locke a fost dreptul la proprietate. El îl privea ca pe un drept cheie care nu era protejat în mod adecvat în starea naturală. Teoreticienii contractelor sociale susțin frecvent un anumit nivel de drepturi naturale. Pentru a-și proteja capacitatea de a exercita aceste drepturi, sunt dispuși să renunțe la alte drepturi pentru stat pentru a-i permite să stabilească guvernanța. Ayn Rand susține că singurul drept sacrificat este dreptul la justiție vigilentă, astfel indivizii își păstrează autonomia deplină asupra proprietăților lor. Teoria contractului social își bazează atunci legitimitatea guvernului pe consimțământul guvernaților, dar o astfel de legitimitate se extinde doar în măsura în care guvernații au consimțit. Această linie de raționament figurează în mod evident în Declarația de Independență a Statelor Unite.

Dreptul divin al regilor

Ascensiunea sistemului de stat modern a fost strâns legată de schimbările de gândire politică, în special în ceea ce privește înțelegerea în schimbare a puterii și controlului legitim al statului. Primii apărători moderni ai absolutismului (monarhia absolută), precum Thomas Hobbes și Jean Bodin, au subminat doctrina dreptului divin al regilor, susținând că puterea regilor ar trebui justificată prin referire la popor. Hobbes, în special, a mers mai departe pentru a susține că puterea politică ar trebui justificată cu referire la individ (Hobbes a scris în timpul războiului civil englez), nu doar la oamenii înțeleși în mod colectiv. Atât Hobbes, cât și Bodin au crezut că apără puterea regilor, nu pledează pentru democrație, dar argumentele lor despre natura suveranității au fost atacate cu înverșunare de apărătorii mai tradiționali ai puterii regilor, precum Sir Robert Filmer în Anglia, care credeau că astfel de apărări au deschis în cele din urmă calea către revendicări mai democratice.

Autoritatea rațional-legală

Max Weber a identificat trei surse principale de legitimitate politică în lucrările sale. Prima, legitimitatea bazată pe motive tradiționale, este derivată dintr-o credință că lucrurile ar trebui să fie așa cum au fost în trecut și că cei care apără aceste tradiții au o pretenție legitimă la putere. Al doilea, legitimitatea bazată pe conducerea carismatică, este devotamentul față de un lider sau grup care este privit ca fiind extrem de eroic sau virtuos. A treia este autoritatea rațional-legală, prin care legitimitatea derivă din credința că un anumit grup a fost pus la putere în mod legal și că acțiunile lor sunt justificate în conformitate cu un cod specific de legi scrise. Weber credea că statul modern se caracterizează în primul rând prin apeluri la autoritatea rațional-legală.

Eșecul statului

Unele state sunt adesea etichetate ca „slabe” sau „eșuate”. În cuvintele lui David Samuels „… un stat eșuat apare atunci când suveranitatea asupra teritoriului revendicat s-a prăbușit sau nu a fost niciodată efectiv”. Autori precum Samuels și Joel S. Migdal au explorat apariția statelor slabe, modul în care acestea sunt diferite de statele „puternice” occidentale și consecințele acesteia asupra dezvoltării economice a țărilor în curs de dezvoltare.

Formarea timpurie a statelor

Pentru a înțelege formarea statelor slabe, Samuels compară formarea statelor europene din anii 1600 cu condițiile în care s-au format state mai recente în secolul al XX-lea. În această linie de argumentare, statul permite unei populații să rezolve o problemă de acțiune colectivă, în care cetățenii recunosc autoritatea statului și exercită puterea de constrângere asupra lor. Acest tip de organizare socială a necesitat o scădere a legitimității formelor tradiționale de guvernare (cum ar fi autoritățile religioase) și le-a înlocuit cu o creștere a legitimității guvernării depersonalizate; o creștere a suveranității guvernului central; și o creștere a complexității organizaționale a guvernului central (birocrație).

Tranziția către acest stat modern a fost posibilă în Europa în jurul anului 1600 datorită confluenței unor factori precum evoluțiile tehnologice în război, care au generat stimulente puternice pentru impozitare și consolidarea structurilor centrale de guvernanță pentru a răspunde amenințărilor externe. Acest lucru a fost completat de creșterea producției de alimente (ca urmare a îmbunătățirii productivității), care a permis susținerea unei populații mai mari și, astfel, a sporit complexitatea și centralizarea statelor. În cele din urmă, schimbările culturale au provocat autoritatea monarhiilor și au deschis calea către apariția statelor moderne.

Formarea târzie a statelor

Condițiile care au permis apariția statelor moderne în Europa au fost diferite pentru alte țări care au început acest proces mai târziu. Drept urmare, multe dintre aceste state nu au capacități eficiente de impozitare și extragere a veniturilor de la cetățenii lor, ceea ce duce la probleme precum corupția, evaziunea fiscală și creșterea economică scăzută. Spre deosebire de cazul european, formarea târzie a statelor a avut loc într-un context de conflict internațional limitat, care a diminuat stimulentele pentru impozitare și creșterea cheltuielilor militare. De asemenea, multe dintre aceste state au ieșit din colonizare într-o stare de sărăcie și cu instituții menite să extragă resursele naturale, care au îngreunat formarea statelor. Colonizarea europeană a definit, de asemenea, multe frontiere arbitrare care amestecau diferite grupuri culturale sub aceleași identități naționale, ceea ce a făcut dificilă construirea unor state cu legitimitate între toată populația, deoarece unele state trebuie să concureze pentru aceasta cu alte forme de identitate politică.

Ca o completare a acestui argument, Migdal oferă o relatare istorică asupra modului în care schimbările sociale bruște din lumea a treia în timpul Revoluției Industriale au contribuit la formarea statelor slabe. Extinderea comerțului internațional, care a început în jurul anului 1850, a adus schimbări profunde în Africa, Asia și America Latină, care au fost introduse cu scopul de a asigura disponibilitatea materiilor prime pentru piața europeană. Aceste modificări au constat în: i) reforme la legile proprietății funciare cu scopul de a integra mai multe terenuri în economia internațională, ii) creșterea impozitării țăranilor și micilor proprietari de terenuri, precum și colectarea acestor impozite în numerar în loc de în natură așa cum era obișnuit până în acel moment și iii) introducerea unor moduri de transport noi și mai puțin costisitoare, în principal căile ferate. Drept urmare, formele tradiționale de control social au devenit învechite, deteriorând instituțiile existente și deschizând calea către crearea de noi instituții, care nu conduc neapărat aceste țări la construirea unor state puternice. Această fragmentare a ordinii sociale a indus o logică politică în care aceste state au fost capturate într-o oarecare măsură de „oameni puternici”, care au fost capabili să profite de schimbările menționate mai sus și care contestă suveranitatea statului. Drept urmare, aceste descentralizări ale controlului social împiedică consolidarea statelor puternice.

Include texte traduse din Wikipedia

Filmul Solaris, regia Andrei Tarkovsky – Aspecte psihologice și filosofice
Filmul Solaris, regia Andrei Tarkovsky – Aspecte psihologice și filosofice

Descoperiți fascinanta lume a filmului Solaris și a geniului lui Andrei Tarkovsky!

Nu a fost votat $0.00$2.19 Selectează opțiunile Acest produs are mai multe variații. Opțiunile pot fi alese în pagina produsului.
Filosofie - Noțiuni de bază, Volumul 1
Filosofie – Noțiuni de bază, Volumul 1

Descoperiți esența filosofiei într-o carte accesibilă și cuprinzătoare!

Nu a fost votat $6.99$32.45 Selectează opțiunile Acest produs are mai multe variații. Opțiunile pot fi alese în pagina produsului.
Psihologia mulțimilor
Psihologia mulțimilor

Una dintre cele mai influente lucrări ale literaturii psihologice, un ghid fascinant.

Nu a fost votat $2.99$4.47 Selectează opțiunile Acest produs are mai multe variații. Opțiunile pot fi alese în pagina produsului.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *