Home » Articole » Articole » Jocuri » Tipuri de jocuri în teoria jocurilor (1)

Tipuri de jocuri în teoria jocurilor (1)

postat în: Jocuri, Matematica 0

Cooperante / necooperante

Un joc este cooperant dacă jucătorii sunt capabili să își asume angajamente obligatorii aplicate extern (de exemplu, prin legea contractelor). Un joc nu este cooperant dacă jucătorii nu pot forma alianțe sau dacă toate acordurile trebuie să fie auto-executive (de exemplu, prin amenințări credibile). [11]

Jocurile cooperante sunt adesea analizate prin cadrul teoriei jocurilor cooperante, care se concentrează pe prezicerea coalițiilor care se vor forma, a acțiunilor comune pe care le întreprind grupurile și a câștigurilor colective rezultate. Se opune teoriei tradiționale a jocului non-cooperant, care se concentrează pe prezicerea acțiunilor și a câștigurilor individuale ale jucătorilor și pe analiza echilibrelor Nash.[12][13] Accentul pe profitul individual poate duce la un fenomen cunoscut sub numele de Tragedia comunelor, în care resursele sunt utilizate la un nivel colectiv ineficient. Lipsa negocierilor formale duce la deteriorarea bunurilor publice prin suprautilizare și subprovizionare care decurge din stimulente private.[14]

Teoria jocurilor cooperante oferă o abordare la nivel înalt, deoarece descrie doar structura, strategiile și beneficiile coalițiilor, în timp ce teoria jocurilor non-cooperante analizează și modul în care procedurile de negociere vor afecta distribuția câștigurilor în cadrul fiecărei coaliții. Întrucât teoria jocurilor non-cooperante este mai generală, jocurile cooperante pot fi analizate prin abordarea teoriei jocurilor non-cooperante (reversul nu este valabil), cu condiția să se facă suficiente ipoteze pentru a cuprinde toate strategiile posibile disponibile jucătorilor datorită posibilității de aplicare externă a cooperării. În timp ce utilizarea unei singure teorii poate fi de dorit, în multe cazuri sunt disponibile informații insuficiente pentru a modela cu acuratețe procedurile formale disponibile în timpul procesului de negociere strategică, sau modelul rezultat ar fi prea complex pentru a oferi un instrument practic în lumea reală. În astfel de cazuri, teoria jocurilor cooperante oferă o abordare simplificată care permite analiza jocului în ansamblu, fără a fi nevoie să se facă nicio presupunere cu privire la puterile de negociere.

Simetric / asimetric

E F
E 1, 2 0, 0
F 0, 0 1, 2

Un joc asimetric

Un joc simetric este un joc în care câștigurile pentru o anumită strategie depind doar de celelalte strategii folosite, nu de cine le joacă. Adică, dacă identitățile jucătorilor pot fi schimbate fără a modifica profitul pentru strategii, atunci un joc este simetric. Multe dintre jocurile 2×2 studiate în mod obișnuit sunt simetrice. Reprezentările standard ale puiului, dilema prizonierului și vânătoarea de cerb sunt toate jocuri simetrice. Unii savanți ar considera anumite jocuri asimetrice ca exemple ale acestor jocuri. Cu toate acestea, cele mai comune plăți pentru fiecare dintre aceste jocuri sunt simetrice.

Cele mai frecvent studiate jocuri asimetrice sunt jocurile în care nu există seturi de strategii identice pentru ambii jucători. De exemplu, jocul ultimatum și, în mod similar, jocul dictatorului au strategii diferite pentru fiecare jucător. Este posibil, totuși, ca un joc să aibă strategii identice pentru ambii jucători, dar să fie asimetric. De exemplu, jocul prezentat în graficul acestei secțiuni este asimetric, în ciuda faptului că are seturi de strategii identice pentru ambii jucători.

Sumă zero / non-zero

A B
A –1, 1 3, –3
B 0, 0 –2, 2

Un joc de sumă zero

Jocurile cu sumă zero (mai general, jocuri cu sumă constantă) sunt jocuri în care alegerile jucătorilor nu pot nici să mărească, nici să scadă resursele disponibile. În jocurile cu sumă zero, beneficiul total revine tuturor jucătorilor dintr-un joc, pentru fiecare combinație de strategii, se adaugă întotdeauna la zero (mai informal, un jucător beneficiază doar în detrimentul celorlalți).[15] Pokerul exemplifica un joc cu sumă zero (ignorând posibilitatea casei), pentru că cineva câștigă exact suma pe care o pierd adversarii. Alte jocuri cu sumă zero includ jocul cu piese potrivite și cele mai multe jocuri de societate clasice, inclusiv Go și șah.

Multe jocuri studiate de teoreticienii jocului (inclusiv faimoasa dilemă a prizonierului) sunt jocuri cu sumă diferită de zero, deoarece rezultatul are rezultate nete mai mari sau mai mici decât zero. În mod informal, în jocurile cu sumă diferită de zero, un câștig de către un jucător nu corespunde neapărat cu o pierdere a altuia.

Jocurile cu sumă constantă corespund unor activități precum furtul și jocurile de noroc, dar nu și situației economice fundamentale în care există câștiguri potențiale din comerț. Este posibil să se transforme orice joc cu sumă constantă într-un joc cu sumă zero (posibil asimetric) prin adăugarea unui jucător fals (numit adesea „casa”) ale cărui pierderi compensează câștigurile nete ale jucătorilor.

Simultan / secvenţial

Jocurile simultane sunt jocuri în care ambii jucători se mișcă simultan sau, în schimb, jucătorii de mai târziu nu sunt conștienți de acțiunile jucătorilor anteriori (făcându-le efectiv simultane). Jocurile secvențiale (sau jocurile dinamice) sunt jocuri în care jucătorii de mai târziu au anumite cunoștințe despre acțiunile anterioare. Aceasta nu trebuie să fie informații perfecte despre fiecare acțiune a jucătorilor anteriori; ar putea fi foarte puține cunoștințe. De exemplu, un jucător poate ști că un jucător anterior nu a efectuat o anumită acțiune, în timp ce nu știe care dintre celelalte acțiuni disponibile a efectuat-o de fapt primul jucător.

Diferența dintre jocurile simultane și cele succesive este surprinsă în diferitele reprezentări discutate mai sus. Adesea, forma normală este folosită pentru a reprezenta jocurile simultane, în timp ce forma extinsă este folosită pentru a reprezenta jocurile secvențiale. Transformarea formei extensive în formă normală este într-un singur mod, ceea ce înseamnă că mai multe jocuri de formă extensivă corespund aceleiași forme normale. În consecință, noțiunile de echilibru pentru jocurile simultane sunt insuficiente pentru a raționa despre jocurile secvențiale.

Pe scurt, diferențele dintre jocurile consecutive și cele simultane sunt următoarele:

Secvenţial Simultan
În mod normal denotat de Arbori de decizie Matrici de plăți
Cunoștințe anterioare de
mișcarea adversarului?
Da Nu
Axa timpului? Da Nu
De asemenea cunoscut ca
Joc de formă extinsă
Joc extensiv
Joc de strategie
Joc strategic

Competiția Cournot

Modelul de competiție Cournot implică jucătorii care aleg cantitatea dintr-un produs omogen pentru a o produce independent și simultan, unde costul marginal poate fi diferit pentru fiecare firmă, iar câștigul firmei este profitul. Costurile de producție sunt informații publice, iar firma își propune să-și găsească cantitatea de maximizare a profitului pe baza a ceea ce consideră că cealaltă firmă va produce și se va comporta ca monopoluri. În acest joc, firmele doresc să producă la cantitatea de monopol, dar există un stimulent mare de a devia și de a produce mai mult, ceea ce scade prețul de compensare a pieței.[16] De exemplu, firmele pot fi tentate să se abată de la cantitatea de monopol dacă există o cantitate redusă de monopol și un preț ridicat, cu scopul de a crește producția pentru a maximiza profitul.[16] Cu toate acestea, această opțiune nu oferă cel mai mare profit, deoarece capacitatea unei firme de a maximiza profiturile depinde de cota sa de piață și de elasticitatea cererii de pe piață.[17] Echilibrul Cournot este atins atunci când fiecare firmă operează pe funcția sa de reacție fără nici un stimulent să devieze, deoarece are cel mai bun răspuns pe baza producției celorlalte firme.[16] În cadrul jocului, firmele ajung la echilibrul Nash atunci când este atins echilibrul Cournot.

Echilibru pentru competiția cantității Cournot.
Credit: Patrick M. Emerson, https://en.wikipedia.org/wiki/File:Cournot_Duopoly_Nash_equilibrium.png, licența CC BY-SA 4.0

(Echilibru pentru competiția cantității Cournot. )

Competiția Bertrand

Competiția Bertrand presupune produse omogene și un cost marginal constant, iar jucătorii aleg prețurile.[16] Echilibrul concurenței de preț este acolo unde prețul este egal cu costurile marginale, presupunând informații complete despre costurile concurenților. Prin urmare, firmele au un stimulent să devieze de la echilibru deoarece un produs omogen cu un preț mai mic va câștiga toată cota de piață, cunoscută sub numele de avantaj de cost.[18]

Referințe

  1. Shor, Mike. „Non-Cooperative Game”. GameTheory.net. Retrieved 15 September 2016.
  2. Chandrasekaran, Ramaswamy. „Cooperative Game Theory” (PDF). University of Texas at Dallas.
  3. Brandenburger, Adam. „Cooperative Game Theory: Characteristic Functions, Allocations, Marginal Contribution” (PDF). Archived from the original (PDF) on 29 August 2017. Retrieved 14 April 2020.
  4. Faysse, Nicolas (2005). „Coping with the tragedy of the commons: game structure and design of rules”. Journal of Economic Surveys. 19 (2): 239–261. doi:10.1111/j.0950-0804.2005.00246.x. S2CID 1473769. Retrieved 25 April 2021 – via Wiley Online Library.
  5. Owen, Guillermo (1995). Game Theory: Third Edition. Bingley: Emerald Group Publishing. p. 11. ISBN 978-0-12-531151-9.
  6. Gibbons, Robert (1992). Game Theory for Applied Economists. Princeton, New Jersey: Princeton University Press. pp. 14–17. ISBN 0-691-04308-6.
  7. „Cournot (Nash) Equilibrium”. OECD. OECD. 18 April 2013. Retrieved 20 April 2021.
  8. Spulber, Daniel (March 1995). „Bertrand Competition when Rivals’ Costs are Unknown”. The Journal of Industrial Economics. 43:1 (1): 1–11. doi:10.2307/2950422. JSTOR 2950422 – via JSTOR.

Include texte traduse și adaptate din Wikipedia, de Nicolae Sfetcu

Epistemologia serviciilor de informaţii
Epistemologia serviciilor de informaţii

O abordare revoluționară asupra conceptelor fundamentale și metodologiilor utilizate în activitatea serviciilor de informații.

Nu a fost votat 0.00 lei20.83 lei Selectează opțiunile Acest produs are mai multe variații. Opțiunile pot fi alese în pagina produsului.
Cunoaștere și Informații
Cunoaștere și Informații

Plonjează în universul complex al cunoașterii și informațiilor cu această carte captivantă

Nu a fost votat 28.68 lei Selectează opțiunile Acest produs are mai multe variații. Opțiunile pot fi alese în pagina produsului.
Management, analize, planuri și strategii de afaceri
Management, analize, planuri și strategii de afaceri

Ghidul indispensabil pentru înțelegerea și aplicarea celor mai eficiente tehnici și strategii de management.

Nu a fost votat 23.89 lei52.10 lei Selectează opțiunile Acest produs are mai multe variații. Opțiunile pot fi alese în pagina produsului.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *