Cercuri care se intersectează
Acum să luăm în considerare o diagramă puțin mai complicată în care avem două cercuri care se intersectează. Cercul din stânga reprezintă clasa A. Cel din dreapta reprezintă clasa B.
Să etichetăm diferitele regiuni mărginite:
- Regiunea 1 reprezintă obiecte care aparțin clasei A, dar nu și lui B.
- Regiunea 2 reprezintă obiecte care aparțin atât lui A, cât și lui B.
- Regiunea 3 reprezintă obiecte care aparțin lui B, dar nu și lui A.
- Regiunea 4, zona din afara celor două cercuri, reprezintă obiecte care nu aparțin nici lui A, nici lui B.
Exercitiul #1
Deci, de exemplu, să presupunem că A este clasa merelor și B este clasa dulciurilor. În acest caz, ce reprezintă regiunea 2?
Exercițiul #2
Mai mult, care regiune reprezintă clasa care conține lămâi acre care nu sunt dulci?
Totul și nimic
Continuând cu diagrama noastră, să presupunem că acum umbrim regiunea 1. Aceasta înseamnă că clasa de lucruri care aparțin lui A, dar nu lui B, este goală. Sau, mai simplu, fiecare A este un B. ( Ar putea fi util să rețineți că acest lucru este echivalent cu a spune că, dacă ceva este un A, este și un B. ) Acesta este un punct important de reținut. Ori de câte ori doriți să reprezentați „fiecare A este B”, umbriți zona din cadrul cercului A care se află în afara cercului B.
Ce se întâmplă dacă umbrim regiunea de mijloc unde A și B se suprapun? Aceasta este regiunea care reprezintă lucrurile care sunt atât A cât și B. Deci umbrirea indică faptul că nimic nu este atât A cât și B. Dacă te gândești cu atenție, vei vedea că „Nimic nu este atât A cât și B” spune același lucru ca „Nu A este un B” și „Nu B este un A”. Asigurați-vă că înțelegeți de ce aceste afirmații sunt echivalente din punct de vedere logic!
De altfel, am fi putut reprezenta aceeași informație utilizând în schimb două cercuri care nu se suprapun.
Sursa: Brian Kim, Critical Thinking, licența CC BY 4.0. Traducere și adaptare: Nicolae Sfetcu. © 2022 MultiMedia Publishing, Gândirea critică, volumul 1
Lasă un răspuns