Viitorul muncii ca temă de cercetare în filosofie: automatizare, muncă semnificativă, venit de bază necondiționat

Filosofia muncii revine în centru din cauza automatizării și IA generative. OECD (https://www.oecd.org/content/dam/oecd/en/publications/reports/2023/07/oecd-employment-outlook-2023_904bcef3/08785bba-en.pdf) discută expunerea ocupațiilor la automatizare și anxietatea privind înlocuirea, oferind o bază empirică pentru întrebări normative despre distribuția beneficiilor și poverile muncii.

Întrebări-cheie

1. Ce face munca „semnificativă” într-o economie automatizată?
2. Ce datorii au instituțiile față de cei mutați spre sarcini „reziduale”?
3. Când venitul de bază necondiționat e justificat: ca drept, ca instrument de tranziție sau ca substitut problematic pentru justiție în muncă?

Literatură recentă

O literatură filosofică explicită despre viitorul filosofiei muncii (2024), despre „productive justice” în post-work future (2024) și despre impactul robotizării asupra muncii semnificative (2020) oferă un nucleu teoretic actual.

Implicații/politici

Pe partea de politici, legătura este cu piața muncii, educația, protecția socială și reglementarea IA la locul de muncă; pe partea de finanțare, tema se potrivește atât cu proiecte digitale, cât și cu proiecte de „social innovation”.

Subproiecte

1. „Index normativ al muncii semnificative” (combinând teorii cu metrici organizaționale).
2. Etica supravegherii la locul de muncă (inclusiv algoritmic management).
3. venitul de bază necondiționat vs. alternative: „servicii de bază”, drepturi de recalificare, politici de timp de lucru.