Zonele care vor fi cel mai mult afectate de schimbările climatice

Impactul schimbărilor climatice poate fi măsurat ca un cost economic (Smith et al., 2001:936-941).[12] Acest lucru este deosebit de potrivit pentru impactul pieței, adică impactul care este legat de tranzacțiile de pe piață și afectează direct PIB-ul. Măsurile monetare ale impactului non-piață, de exemplu impactul asupra sănătății umane și asupra ecosistemelor, sunt mai dificil de calculat. Alte dificultăți legate de estimările de impact sunt enumerate mai jos:

• Lacune de cunoștințe: Calcularea impactului distribuțional necesită cunoștințe geografice detaliate, dar acestea reprezintă o sursă majoră de incertitudine în modelele climatice.
• Vulnerabilitate: în comparație cu țările dezvoltate, există o înțelegere limitată a potențialelor impacturi asupra sectorului pieței ale schimbărilor climatice în țările în curs de dezvoltare.
• Adaptare: nivelul viitor al capacității de adaptare a sistemelor umane și naturale la schimbările climatice va afecta modul în care societatea va fi afectată de schimbările climatice. Evaluările pot subestima sau supraestima capacitatea de adaptare, ceea ce duce la subestimari sau supraestimări ale impacturilor pozitive sau negative.
• Tendințe socioeconomice: previziunile viitoare ale dezvoltării afectează estimările impacturilor viitoare ale schimbărilor climatice și, în unele cazuri, estimări diferite ale tendințelor de dezvoltare duc la o inversare de la un impact pozitiv prezis la unul negativ prezis (și invers).

Într-o evaluare a literaturii, Smith et al. (2001:957-958) a concluzionat, cu încredere medie, că:

• schimbările climatice ar crește inegalitățile de venituri între și în interiorul țărilor.
• o creștere mică a temperaturii medii globale (până la 2 °C, măsurată față de nivelurile din 1990) ar avea ca rezultat un sector de piață negativ net în multe țări în curs de dezvoltare și un impact net pozitiv asupra sectorului de piață în multe țări dezvoltate.

Cu un nivel de încredere ridicat, s-a prezis că, cu un nivel mediu (2-3 °C) până la înalt de încălzire (mai mare de 3 °C), efectele negative vor fi exacerbate, iar impacturile pozitive nete vor începe să scadă și, în cele din urmă, să devină negative.

Companiile verzi din Europa le depășesc pe cele din Statele Unite în ceea ce privește investițiile ecologice și adoptarea digitală. În comparație cu Statele Unite, este mai puțin probabil ca întreprinderile europene să fi adoptat tehnologia digitală, dar au mai multe șanse să investească în strategii de atenuare a schimbărilor climatice sau de adaptare. În Europa, proporția de afaceri care fac investiții verzi și care adoptă, de asemenea, sistemul digital este puțin mai mare, la 32%. Aceleași afaceri sunt la 28% în Statele Unite.

81% dintre respondenții la sondajul Băncii Europene de Investiții au citat incertitudinea drept cel mai grav obstacol în calea investițiilor.[13][14]

Impact non-piață

Smith şi colab. (2001:942) au prezis că schimbările climatice ar avea probabil ca rezultat un impact pronunțat non-piață.[12] Majoritatea impacturilor au fost prognozate a fi negative. Evaluarea literaturii de către Smith și colab. (2001) au sugerat că schimbările climatice ar provoca efecte negative substanțiale asupra sănătății în țările în curs de dezvoltare. Smith şi colab. (2001) au observat că puține dintre studiile pe care le-au revizuit au luat în considerare adaptarea în mod adecvat. Într-o evaluare a literaturii, Confalonieri et al. (2007:415) au descoperit că, în studiile care au inclus impactul asupra sănătății, aceste impacturi au contribuit substanțial la costurile totale ale schimbărilor climatice.[15]

Sectorul pieței

În 2019, Organizația Internațională a Muncii a publicat un raport intitulat: „Lucrul pe o planetă mai caldă: impactul stresului termic asupra productivității muncii și a muncii decente”, în care susține că, chiar dacă creșterea temperaturii va fi limitată la 1,5 grade, prin în anul 2030, schimbările climatice vor provoca pierderi de productivitate ajungând la 2,2% din totalul orelor de lucru, în fiecare an. Acest lucru este echivalent cu 80 de milioane de locuri de muncă cu normă întreagă, sau 2.400 de miliarde de dolari. Sectorul care se preconizează a fi cel mai afectat este agricultura, care se estimează că va reprezenta 60% din această pierdere. Se prevede, de asemenea, că sectorul construcțiilor va fi grav afectat și reprezintă 19% din pierderile estimate. Alte sectoare care sunt cele mai expuse riscului sunt bunurile și serviciile de mediu, colectarea deșeurilor, urgențele, lucrările de reparații, transportul, turismul, sportul și unele forme de muncă industrială.[16][17]

În 2020, McKinsey & Company a emis un raport despre impactul actual și viitor al schimbărilor climatice asupra economiei. Raportul spune că trilioane de dolari și sute de milioane de vieți sunt în pericol. Schimbările climatice ar trebui să influențeze puternic deciziile liderilor de afaceri și guvernamentali.[18] Raportul, de exemplu, a constatat că impacturile socioeconomice pot crește de 2 – 20 de ori față de nivelul actual până în 2050.[19]

Migrația determinată de schimbările climatice a contribuit probabil la declanșarea Brexit-ului – ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană.[20][21] Incertitudinea legată de Brexit a micșorat economia britanică în 2019[22] și ar putea face ca aceasta să se contracte și mai mult în viitor. Brexitul o poate face să o restrângă mult mai mult.

În raportul de investiții 2020-2021 al Băncii Europene de Investiții, s-a constatat că schimbările climatice și evenimentele meteorologice asociate au avut o influență semnificativă asupra a 23% dintre companiile europene, față de 14% în Statele Unite. Alte 35% dintre companiile europene consideră că consecințele schimbărilor climatice sunt minime.[23][24]

Agricultură

În funcție de ipotezele de bază, studiile privind impactul economic al dublării dioxidului de carbon (CO2) atmosferic de la nivelurile preindustriale concluzionează că acest lucru ar avea un efect agregat ușor negativ până la moderat pozitiv (adică, impactul total în toate regiunile) asupra agriculturii (Smith et al., 2001:938).[12] Acest efect agregat ascunde diferențe regionale substanțiale, cu beneficii preconizate în cea mai mare parte în lumea dezvoltată și impact puternic negativ pentru populațiile slab conectate la sistemele comerciale regionale și globale. Țările mai sărace sunt mai expuse la intemperii din cauza rolului important al agriculturii și al resurselor de apă în economie.[25]

Alte sectoare

O serie de alte sectoare vor fi afectate de schimbările climatice, inclusiv industria zootehnică, silvicultură și pescuit. Alte sectoare sensibile la schimbările climatice includ industria energetică, asigurări, turism și recreere. Impactul agregat al schimbărilor climatice asupra majorității acestor sectoare este extrem de incert (Schneider et al., 2007:790).[26]

Regiuni

„Deși emisiile de gaze cu efect de seră per persoană sunt mai mari în țările cu venituri mari, efectele relative ale schimbărilor climatice sunt mai mari în țările cu venituri mici”.[27] Acest lucru se datorează faptului că „țările cu venituri mici tind să se afle în zone tropicale mai aproape de ecuator” și, datorită poziției lor economice, „țarile cu venituri mici” sunt mai puțin capabile să se adapteze.[27]

• Africa: În Africa, facilitățile de coastă sunt semnificative din punct de vedere economic. Într-o evaluare a literaturii, Desanker et al. (2001:490) au concluzionat că schimbările climatice ar avea ca rezultat creșterea nivelului mării, eroziunea de coastă, pătrunderea apei sărate și inundații. Desanker şi colab. (2001) au prezis că aceste schimbări ar avea un impact semnificativ asupra comunităților și economiilor africane.[28]
• Coastele și zonele joase: În evaluarea literaturii de specialitate, Nicholls și colab. (2007:338-339) au concluzionat că impacturile socio-economice ale schimbărilor climatice asupra zonelor de coastă și joase ar fi în mare parte adverse.[29] S-au remarcat totuși unele beneficii, de exemplu, deschiderea de noi rute oceanice din cauza reducerii gheții marine. În comparație cu țările dezvoltate, costurile de protecție asociate cu creșterea proiectată a nivelului mării s-au dovedit a fi relativ mai mari pentru țările în curs de dezvoltare.
• Regiunile polare: Anisimov et al. (2001:804) au revizuit literatura de specialitate privind impactul schimbărilor climatice în regiunile polare.[30] Cu o încredere foarte mare, au ajuns la concluzia că impactul schimbărilor climatice asupra infrastructurii ar crește costurile economice. Noi oportunități de comerț și transport maritim peste Oceanul Arctic, costuri operaționale mai mici pentru industria petrolului și gazelor, costuri mai mici de încălzire și acces mai ușor pentru turismul pe nave, erau de așteptat să aducă beneficii economice.
• Insule mici: Într-o evaluare a literaturii, Mimura et al. (2007:689) au concluzionat, cu mare încredere, că pe insulele mici, turismul ar fi, în cea mai mare parte, afectat negativ de schimbările climatice.[31] Pe multe insule mici, turismul contribuie major la PIB și la ocuparea forței de muncă.

Alte sisteme și sectoare

• Resurse de apă dulce: În acest sector, costurile și beneficiile schimbărilor climatice pot lua mai multe forme, inclusiv costuri și beneficii monetare, precum și impact asupra ecosistemului și asupra omului, de exemplu, pierderea speciilor acvatice și inundațiile gospodărești. Într-o evaluare a literaturii, Kundzewicz et al. (2007:191) au constatat că puține dintre aceste costuri au fost estimate în termeni monetari.[32] În ceea ce privește alimentarea cu apă, ei au prezis că foarte probabil costurile vor depăși beneficiile. Costurile estimate au inclus nevoia potențială de investiții în infrastructură pentru a proteja împotriva inundațiilor și secetei.
• Industrie, așezări și societate:
  • Într-o evaluare a literaturii, Wilbanks et al. (2007:377) au concluzionat, cu mare încredere, că costurile economice ale fenomenelor meteorologice extreme, la scară largă națională sau regională, ar fi puțin probabil să depășească mai mult de câteva procente din economia totală în anul evenimentului, cu excepția pentru eventualele schimbări bruște.[33] În locații mai mici, în special în țările în curs de dezvoltare, s-a estimat cu mare încredere că, în anul evenimentului extrem, daunele pe termen scurt ar putea ajunge la mai mult de 25% din PIB.
  • Infrastructură: Conform lui Tol (2008), drumurile, pistele de aeroport, liniile de cale ferată și conductele (inclusiv conducte de petrol, canalizare, conducte de apă etc.) pot necesita o întreținere și reînnoire sporite, deoarece devin supuse unor variații mai mari de temperatură și sunt expuse la intemperii. pentru care nu au fost concepute.[34]

Referințe

12. Smith, J. B.; et al. (2001). „19. Vulnerability to Climate Change and Reasons for Concern: A Synthesis” (PDF). In McCarthy, J. J.; et al. (eds.). Climate Change 2001: Impacts, Adaptation and Vulnerability. Contribution of Working Group II to the Third Assessment Report of the Intergovernmental Panel on Climate Change (PDF). Cambridge, UK, and New York, N.Y.: Cambridge University Press. pp. 913–970. Retrieved 2022-01-19.
13. „EIB Investment Report 2020-2021”. EIB.org. Retrieved 2021-11-15.
14. Bank, European Investment (2020-12-01). EIBIS 2020 – EU overview. European Investment Bank. ISBN 978-92-861-4798-2.
15. Confalonieri, U.; et al. (2007). „Human health. In: Climate Change 2007: Impacts, Adaptation and Vulnerability. Contribution of Working Group II to the Fourth Assessment Report of the Intergovernmental Panel on Climate Change [M.L. Parry et al., Eds.]”. Cambridge University Press, Cambridge, UK, and New York, N.Y., U.S.A. Retrieved 2009-05-20.
16. Working on a warmer planet The impact of heat stress on labour productivity and decent work (PDF). International Labour Organization. 2019. Retrieved 7 July 2019.
17. „International Labour Organization Warns of Heat-Related Job Losses”. United Nations Climate Change. Retrieved 7 July 2019.
18. Stevens, Pippa (16 January 2020). „‘Urgent’ need for businesses to adapt to growing threat from climate change, McKinsey says”. CNBS. Retrieved 29 March 2020.
19. Woetzel, Jonathan; Pinner, Dickon; Samandari, Hamid; Engel, Hauke; Boland, Brodie; Powis, Carter; Krishnan, Mekala (January 2020). Climate risk and response Physical hazards and socioeconomic impacts. Mckinsey. p. 7. Retrieved 29 March 2020.
20. SMITH, OLI (March 25, 2017). „Is CO2 behind Brexit?! Al Gore says GLOBAL WARMING led to shock Leave victory”. Express. Retrieved 13 August 2019.
21. Ahmed, Nafeez (15 March 2019). „Brexit was Triggered by Climate-Driven Collapse in the Middle East”. Resilience. Retrieved 13 August 2019.
22. Horowitz, Julia (August 9, 2019). „UK economy shrinks for first time since 2012. Brexit could tip it into recession”. CNN. Retrieved 13 August 2019.
23. „Climate change widespread, rapid, and intensifying – IPCC — IPCC”. Retrieved 2021-11-15.
24. „EIB Investment Report 2020-2021”. EIB.org. Retrieved 2021-11-15.
25. Tol, Richard S. J. (2018-02-01). „The Economic Impacts of Climate Change”. Review of Environmental Economics and Policy. 12 (1): 4–25. doi:10.1093/reep/rex027. ISSN 1750-6816.
26. Schneider, S. H.; et al. (2007). „Assessing key vulnerabilities and the risk from climate change. In: Climate Change 2007: Impacts, Adaptation and Vulnerability. Contribution of Working Group II to the Fourth Assessment Report of the Intergovernmental Panel on Climate Change [M.L. Parry et al., Eds.]”. Cambridge University Press, Cambridge, UK, and New York, N.Y., U.S.A. Retrieved 2009-05-20.
27. Tol, Richard S. J. (2009). „The Economic Effects of Climate Change”. The Journal of Economic Perspectives. 23 (2): 29–51. doi:10.1257/jep.23.2.29. ISSN 0895-3309. JSTOR 27740523.
28. Desanker, P.; et al. (2001). „Africa. In: Climate Change 2001: Impacts, Adaptation and Vulnerability. Contribution of Working Group II to the Third Assessment Report of the Intergovernmental Panel on Climate Change [J.J. McCarthy et al. Eds.]”. Cambridge University Press, Cambridge, UK, and New York, N.Y., U.S.A. Archived from the original on 2018-10-05. Retrieved 2010-01-10.
29. Nicholls, R.J.; et al. (2007). „Coastal systems and low-lying areas. In: Climate Change 2007: Impacts, Adaptation and Vulnerability. Contribution of Working Group II to the Fourth Assessment Report of the Intergovernmental Panel on Climate Change [M.L. Parry et al., Eds.]”. Cambridge University Press, Cambridge, UK, and New York, N.Y., U.S.A. pp. 315–356. Retrieved 2009-05-20.
30. Anisimov, O.; et al. (2001). „Polar Regions (Arctic and Antarctic). In: Climate Change 2001: Impacts, Adaptation and Vulnerability. Contribution of Working Group II to the Third Assessment Report of the Intergovernmental Panel on Climate Change [J.J. McCarthy et al. Eds.]”. Cambridge University Press, Cambridge, UK, and New York, N.Y., U.S.A. Archived from the original on 2018-10-05. Retrieved 2010-01-10.
31. Mimura, N.; et al. (2007). „Small islands. In: Climate Change 2007: Impacts, Adaptation and Vulnerability. Contribution of Working Group II to the Fourth Assessment Report of the Intergovernmental Panel on Climate Change [M.L. Parry et al., Eds.]”. Cambridge University Press, Cambridge, UK, and New York, N.Y., U.S.A. pp. 687–716. Archived from the original on 2018-10-05. Retrieved 2009-05-20.
32. Kundzewicz, Z.W.; et al. (2007). „Freshwater resources and their management. In: Climate Change 2007: Impacts, Adaptation and Vulnerability. Contribution of Working Group II to the Fourth Assessment Report of the Intergovernmental Panel on Climate Change [M.L. Parry et al. Eds.]”. Cambridge University Press, Cambridge, UK, and New York, N.Y., U.S.A. pp. 173–210. Archived from the original on 2018-10-05. Retrieved 2009-05-20.
33. Wilbanks, T.J.; et al. (2007). „Industry, settlement and society. In: Climate Change 2007: Impacts, Adaptation and Vulnerability. Contribution of Working Group II to the Fourth Assessment Report of the Intergovernmental Panel on Climate Change [M.L. Parry et al., Eds.]”. Cambridge University Press, Cambridge, UK, and New York, N.Y., U.S.A. pp. 357–390. Archived from the original on 2018-10-05. Retrieved 2009-05-20.
34. Tol, R.S.J. (2008). „Why Worry about Climate Change? A Research Agenda” (PDF). Environmental Values. 17 (4): 437–470. CiteSeerX 10.1.1.175.5947. doi:10.3197/096327108X368485. Archived from the original (PDF) on 2011-07-19. Retrieved 2010-01-13.

(Include texte traduse și adaptate din Wikipedia de Nicolae Sfetcu)