Terminologie utilizată în filosofia modernă (3) – Eroarea logică a omului de paie

Analitic

Afirmațiile analitice sunt adevărate în virtutea semnificațiilor cuvintelor implicate. Sunt neapărat adevărate. De exemplu, luați în considerare „burlacii sunt bărbați necăsătoriți.” Negarea unei afirmații analitice este o contradicție și nu este adevărată în nicio lume posibilă. Nu există o stare posibilă în care un burlac este căsătorit, deoarece asta contrazice sensul cuvântului „burlac. Afirmațiile analitice pot fi foarte interesante, chiar informative, dar ceea ce ne spun pare să fie despre modul în care folosim cuvinte sau simboluri, nu despre modul în care lumea este independentă de noi. Acest lucru este mai clar dacă ne uităm la modul în care se argumentează o afirmație analitică. Toate afirmațiile analitice sunt a priori, sau pot fi cunoscute independent de experiență. Matematicienii nu trebuie să călătorească în centrul pământului pentru a afla dacă 2 + 2 este încă egal cu 4 acolo; o știu a priori. În mod similar, nu trebuie să căutăm să experimentăm pentru a justifica o afirmație analitică; tot ce trebuie să analizăm este conceptele implicate.

Sintetic

În schimb, unele afirmații sunt sintetice sau adevărate (dacă sunt adevărate) în virtutea modului în care se întâmplă să fie lumea. Marea majoritate a revendicărilor pe care le formulăm se încadrează în această categorie. Nu sunt adevăruri necesare, sunt contingente sau pur și simplu posibile: ar fi putut fi altfel. Asemenea afirmații sunt adevărate numai în unele posibile stări de lucruri. Aceasta înseamnă că trebuie să găsim un mod diferit de a le justifica decât modul în care justificăm o afirmație analitică. Înțelegem acest lucru spunând că afirmațiile sintetice pot fi cunoscute doar a posteriori sau prin experiență. Trebuie să le găsim dovezi care să depășească sensul cuvintelor implicate. S-ar putea ca cineva să știe ce înseamnă „ploaie” și „Craiova” și cum să folosească datele, și totuși nu ar avea nicio idee dacă a plouat în Craiova pe 22 august.

Există o altă distincție importantă între tipurile de revendicări. Această distincție se referă la modul în care ne îndreptăm spre justificarea revendicărilor.

Descriptiv

Afirmațiile descriptive se referă la ceea ce este de fapt cazul. Toate afirmațiile sintetice sau analitice de mai sus sunt descriptive.

Normativ

Afirmațiile normative privesc ceea ce ar trebui să fie cazul. Dacă Barbu susține că nimeni nu ar trebui să aibă mai mulți bani decât oricine altcineva, nu puteți obiecta că societatea nu este organizată conform acestui principiu și că există deja o mulțime de inegalități. Barbu face o afirmație cu privire la ceea ce ar trebui să fie cazul, nu la ceea ce este de fapt cazul.

Sarcina dovezii

Dezbaterile care apar în filozofie deseori ne impun să decidem cine are sarcina dovezii. Dacă o poziție ne violează intuițiile sau ne cere să acceptăm un set mai mare de revendicări decât altfel am fi dispuși să acceptăm, persoana care face acea cerere are sarcina dovezii. De exemplu: dacă susțin că, în ciuda tuturor aparențelor, toți oamenii sunt egoiști, am sarcina dovezii: depinde de mine să vă demonstrez că oamenii sunt egoiști. Dacă nu pot face asta, atunci am pierdut. Nu depinde de tine să dovedești că greșesc: depinde de mine să dovedesc că poziția mea este adevărată.

Erorile logice sunt erori în raționament. Există o mulțime de astfel de erori, dar cea care ar trebui să ne îngrijoreze cel mai mult din această clasă este:

Eroarea logică informală a omului de paie

Comitem eroarea logică informală a omului de paie dacă argumentăm împotriva unei versiuni proaste sau denaturate a poziției adversarului nostru. Să presupunem că Ion se ceartă cu Barbu pe tema evoluției. Barbu crede că evoluția este adevărată. Ion îl contrazice: „Nu voi crede niciodată în evoluție până nu voi vedea un pește transformându-se în om”.

Dacă nu realizați poziția adversă corectă, nu o puteți contrazice. O abilitate filosofică esențială este aceea de a putea afirma o poziție opusă la fel de atent și convingător ca a ta.

Aceasta este o abilitate care trebuie cultivată, deoarece inevitabil vom citi filozofi cu care nu suntem de acord.

Sursa: Walter Ott & Alex Dunn, Modern Philosophy, licența CC BY-NC-SA 3.0. Traducere și adaptare de Nicolae Sfetcu

Articol oferit sub licența CC BY-NC-SA 3.0.