Sociologia sănătății cuprinde epidemiologia socială, boala, sănătatea mintală, dizabilitățile și medicalizarea. Ideea principiului sociologiei este că sănătatea și boala nu pot fi considerate pur și simplu ca fenomene biologice sau medicale. Ele sunt percepute, organizate și acționate asupra lor într-un context politic, economic, cultural și instituțional. Mai mult, modul în care ne raportăm la ele este în continuă evoluție. Pe măsură ce învățăm să controlăm bolile existente, se dezvoltă noi boli. Pe măsură ce societatea noastră evoluează pentru a deveni mai globală, modul în care se răspândesc bolile evoluează odată cu ea.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), sănătatea „este o stare de bunăstare completă fizică, mentală și socială și nu doar absența bolii sau a infirmității” (WHO, 2014). Ce înseamnă „sănătate” pentru tine? Cum se leagă definiția OMS de problemele contemporane ale sănătății? Crezi că există prea mulți oameni care iau medicamente în societatea actuală? Sunteți sceptic cu privire la oamenii care pretind că sunt „dependenți” de jocuri de noroc sau „dependenți” de sex? Vă puteți gândi la ceva care a fost considerat istoric o boală, dar acum este considerat într-un interval de normalitate? Sau ceva care a devenit recent cunoscut ca o boală, în timp ce înainte era considerat o dovadă a lenei sau a altor defecte de caracter? Crezi că toți copiii ar trebui să fie vaccinați? Acestea sunt întrebări examinate în sociologia sănătății.
Sociologii pot, de asemenea, să înțeleagă mai pe deplin aceste probleme, luându-le în considerare printr-una dintre principalele perspective teoretice ale disciplinei. Perspectiva funcționalistă este o perspectivă macroanalitică în care se privește imaginea de ansamblu, concentrându-se pe modul în care toate aspectele societății sunt parte integrantă a sănătății și viabilității continue a întregului. Pentru cei care lucrează în perspectiva funcționalistă, accentul se pune pe modul în care indivizii sănătoși trebuie să contribuie cel mai mult la stabilitatea societății. Funcționaliștii ar putea studia cea mai eficientă modalitate de a restabili persoanele „bolnave” la o stare sănătoasă. Perspectiva critică este o altă perspectivă macroanalitică, care se concentrează pe crearea și reproducerea inegalității. Cineva care aplică perspectiva critică s-ar putea concentra pe relația dintre puterea companiilor farmaceutice și ratele de prescripție a medicamentelor, sau între cunoștințele medicale și modul în care puterea este exercitată prin medicalizarea crescută a organismului. Cineva care aplică perspectiva interacționistă asupra sănătății s-ar putea concentra pe modul în care oamenii își înțeleg sănătatea, modul în care relația lor cu corpul lor este mediată de conceptele sociale de sănătate și boală și modul în care sănătatea lor le afectează relațiile cu oamenii din viața lor.
Referințe
- World Health Organization (WHO). (2014). What is the WHO definition of health? In Frequently asked questions, World Health Organization.
Sursa: Little, W. (2016). Introduction to Sociology – 2nd Canadian Edition. BCcampus. © 2013 Rice University. Licența CC BY 3.0. Traducere și adaptare Nicolae Sfetcu. © 2023 MultiMedia Publishing. Introducere în sociologie, Volumul 1
Moartea – Aspecte psihologice, ştiinţifice, religioase, culturale şi filozofice
O incursiune fascinantă în una dintre cele mai vechi teme care au captivat mintea umană.
Pandemia COVID-19 – Abordări filosofice
Invită-ți mintea să exploreze profunzimi neașteptate. Alege să înțelegi pandemia dincolo de aparențe cu această carte de referință!
Schimbări climatice – Încălzirea globală
Descoperă impactul schimbărilor climatice și al încălzirii globale!
Lasă un răspuns