Corporaţii multinaţionale

(Proiectul de minerit Roșia Poieni)

Corporațiile multinaționale sunt organizații care sunt deținute sau controlează producția de bunuri sau servicii în una sau mai multe țări, altele decât țara de origine. De exemplu, când o societate este înregistrată în mai multe țări sau are operațiuni în mai mult de o țară, aceasta poate fi considerată corporaţie multinaţională. Acesta poate fi de asemenea menționată ca o corporație internațională, sau transnațională sau, poate cel mai corect, o corporaţie apatridă.

Problema comportamentului moral și juridic al corporaţiilor multinaţionale, având în vedere că ele sunt efectiv actori „apatrizi”, este una dintre cele mai urgente probleme globale socio-economice care au apărut în secolul XX. Corporaţiile multinaţionale joacă un rol important în procesul de globalizare. Se poate argumenta că prima organizație multinațională de afaceri a fost Cavalerii Templieri, fondată în 1120. După care a venit British East India Company în 1600, și apoi Dutch East India Company înființată pe 20 martie 1602, care va deveni cea mai mare companie din lume pentru aproape 200 de ani.

Dreptul internaţional privat

Dreptul internaţional privat este un set de norme de procedură care stabilește ce sistem juridic și care jurisdicție se aplică la un anumit litigiu.

Termenul „drept internaţional privat” în sine provine de la situațiile în care rezultatul final al unui litigiu depinde de care lege se aplică, și modul de rezolvare a instanţei a conflictului dintre aceste legi. Dreptul internațional privat nu are nicio legătură reală cu dreptul internațional public, și este în schimb o caracteristică de legislația locală, care variază de la țară la țară.

Cele trei ramuri ale dreptului internaţional privat sunt:

• Competența – dacă instanța are puterea de a rezolva litigiul în cauză
• Alegerea legii – ce lege se aplică pentru soluționarea litigiului
• Hotărâri străine – abilitatea de a recunoaște și executa o hotărâre a unui forum extern competenței forului care judecă.

Uneori este împotriva politicilor guvernamentale.

Corporații transnaționale

O corporație transnațională diferă de o corporaţie multinaţională tradițională, în sensul că nu se identifică cu un sediu de origine națională. În timp ce companiile multinaționale tradiționale sunt companii naționale cu filiale în străinătate, corporațiile transnaționale îşi întind operațiunile lor în multe țări unde găsesc susținere de nivel ridicat şi receptivitate locală. Un exemplu de corporaţie transnaţională este Nestlé, care angajează directori executivi din mai multe țări și încearcă să ia decizii dintr-o perspectivă globală, mai degrabă decât de la un sediu centralizat. Un alt exemplu de corporaţie transnaţională este corporatia Royal Dutch Shell al cărei sediu poate fi în Haga, Olanda, dar sediul social și principalul organ executiv unde sunt luate deciziile are sediul central în Londra, Marea Britanie.

Critici ale multinaționalelor

Avocații anti-corporatişti critică corporațiile multinaționale pentru că țările ăn care acţionează au drepturi omului diminuate sau standardele de mediu scăzute. Ei susțin că multinaționalele dau naștere la conglomerate mari fuzionate care reduc concurența și piaţa liberă, atrag capital din țările gazdă, şi exportă profiturile, exploatând țările de resursele lor naturale, limitează salariile lucrătorilor, erodează cultura tradițională, și diminuează suveranitatea națională.

PDF: https://www.telework.ro/ro/e-books/corporatii-multinationale/