Conceptul de „societate informationala” a fost lansat in cadrul Cartei Albe pentru Crestere, Competitivitate si Locuri de munca (1993) a Comisiei.
Acest termen a fost ales in mod deliberat, preferandu-l celui de de „autostrazi informationale”, care subliniaza aspectele infrastructurii; el se refera nu numai la retele, servicii si transfer de continut, ci si la transformarile sociale si culturale determinate de progres si diseminarea TIC.
Aceasta alegere a termenului nu a fost o intimplare. Este elocventa pentru schimbarea totala in politica fata de TIC.
Datorita impactului anticipat al noilor servicii asupra economiei, ocupatiei si calitatii vietii, TIC sunt acum identificate ca o prioritate politica globala a statelor membre ale Uniunii Europene, incorporind diferitele aspecte pe care le cuprinde acest nou concept.
Termenul de Societate Informationala descrie o viziune morala si sociala a relementarilor, bazata pe „schimbare”, o schimbare interactiva, ca valoare morala centrala. Ea presupune ca: exista o valoare morala primordiala a oamenilor determinata de schimbul de informatii, statul are rolul principal in a facilita acest schimb, trebuie sa existe un schimb cultural de informatii, si infrastructura pentru schimbul de informatii trebuie asigurata, daca este necesar, de catre stat.
De notat ca, in aceasta definitie, societatile pre-moderne sau pre-industriale pot fi, de asemenea, societati informationale. Din punct de vedere istoric, astfel de societati urmeaza, oricum, traditia liberala europeana, si conceptul de „Societate Informationala” este parte a acelei traditii. El nu este un termen sociologic neutru.
Frank Webster enumera 5 categorii de definitii ale Societatii Infoemationale, in „Teoriile Societatii Informationale” (1995, Londra: Routledge):
-
technologica
-
economica
-
ocupationala
-
spatiala
-
culturala.
Cartea a fost publicata in 1995 si nu cuprinde definitiile din Raportul Bangemann si cele ale politicii ulterioare a Uniunii Europene. Este exact modul in care Societatea Informationala este abordata in cercetare si traditiile filozofice citate.Totusi, cred ca lipsesc doua categorii importante. Prima este cea a filozofiei politice: exista o suprapunere intre ideile liberale ale societatii si ale societatii informationale. A doua este intreaga categorie de concepte noi despre cyberspace, dintre care unele apar acum in mod regulat in politica oficiala (in Uniunea Europeana).
O noua definitie a Societatii Informationale bazata pe pareri cvasi – religioase, solicita inlaturarea definitiilor „politico – economice” mai vechi considerate ca sursa principala a ideilor politice. Ele includ metafora biologica a Internetului, conceptia sincretista despre insemnatatea fuziunii, pan-sincretismul global, increderea in posibilitatea reala a organismului, acceptarea Societati Informationale ca o extrovertire spirituala, accentuarea memoriei colective in forma electronica, a holismului noii societati, credinta in Internet ca un ecosistem populat cu forme de viata, credinta in natura evolutionista a Internetului sau a noii societati, si folosirea unei metafore bazate pe retele in cazul istoriei.
Lasă un răspuns