Erorile de logică de inconsistență sunt cazuri în care este prezentat ceva inconsistent, auto-contradictoriu sau autodistructiv.
Inconsistență
Aici sunt câteva exemple:
- „Un lucru pe care îl știm cu siguranță este că nimic nu este vreodată adevărat sau fals.” – Dacă există ceva ce știm cu siguranță, atunci există cel puțin un adevăr pe care îl cunoaștem. Deci nu este posibil ca nimic să nu fie adevărat sau fals.
- „Moralitatea este relativă și este doar o chestiune de opinie, așa că este întotdeauna greșit să ne impunem opiniile altor oameni.” – Dar dacă moralitatea este relativă, este și o chestiune relativă dacă ar trebui să ne impunem opiniile altor oameni. Dacă nu ar trebui să facem asta, există cel puțin un lucru care este greșit în mod obiectiv.
- „Toate revendicările generale au excepții.” – Această afirmație în sine este o revendicare generală și, prin urmare, dacă trebuie să fie considerată adevărată, trebuie să presupunem că există o excepție de la ea, ceea ce ar presupune că există cel puțin o revendicare generală care nu are o excepție. Deci afirmația în sine este inconsistentă.
Afirmații autodistructive
O afirmație care se autodistruge este o afirmație care, strict vorbind, este nu inconsistentă din punct de vedere logic, ci este evident falsă. Luați în considerare aceste exemple:
- Copiilor foarte mici le place să spună „Nu sunt aici” atunci când se joacă de-a v-ați ascunselea. Afirmația în sine nu este consistentă din punct de vedere logic, deoarece nu este posibil ca copilul să nu fie acolo unde se află. Ceea ce este imposibil este să pronunți propoziția ca o propoziție adevărată (cu excepția cazului în care este folosită, de exemplu, într-un mesaj înregistrat la telefon.)
- Cineva care spune: „Nu pot vorbi limba română”.
- Iată un exemplu real: un program TV din Hong Kong a criticat guvernul. Când șeful executivului din Hong Kong, domnul Tung, a fost întrebat despre asta, el a răspuns: „Nu voi comenta programe atât de dezgustătoare”. Remarca domnului Tung nu a fost inconsistentă din punct de vedere logic, deoarece ceea ce descrie este o posibilă stare de fapt. Dar este totuși autodistructivă, deoarece a numi programul „dezgustător” înseamnă a transmite un comentariu!
Sursa: Brian Kim, Critical Thinking, licența CC BY 4.0. Traducere și adaptare: Nicolae Sfetcu. © 2022 MultiMedia Publishing, Gândirea critică, volumul 1
Lasă un răspuns