Etica în inteligența competitivă

În literatura de specialitate există diverse definiții despre termenul de etică. Ferrell (2008), definește etica drept o „investigație asupra naturii și temeiurilor moralității, în care termenul moralitate este considerat ca însemnând judecăți morale, standarde și reguli de conduită” (p.7) (9). În plus, etica a fost menționată ca fiind studiul și filozofia conduitei umane, punând accent pe determinarea binelui și a răului. O diferență între o decizie obișnuită și una etică constă în „punctul în care regula acceptată nu mai servește și decidentul se confruntă cu responsabilitatea pentru cântărirea valorilor și ajunge la o judecată într-o situație care nu este chiar aceeași cu oricare dintre cele cu care s-a confruntat înainte” (p.7) (9). O altă diferență se referă la gradul de accent pe care factorii de decizie îl pun pe propriile valori și practicile acceptate din cadrul companiei lor. În consecință, valorile și judecata joacă un rol critic atunci când luăm decizii etice. Deciziile trebuie să fie etice și, în consecință, inteligența competitivă (IC) este important să respecte politicile etice, mai ales pentru că „problemele de etică au limite mai puțin clare decât respectarea legilor” (p.16) (10).

Prin urmare, organizația Profesioniștilor în Inteligență Strategică și Competitivă și-a dezvoltat propriul cod de etică care să fie aplicat și urmat de toți membrii săi (3).

• „Eforturi continui pentru creșterea recunoașterii și respectului profesiei”
• „Respectarea tuturor legilor aplicabile, interne și internaționale”.
• „Dezvăluirea cu acuratețe a tuturor informațiilor relevante, inclusiv identitatea și organizarea, înainte de toate interviurile”.
• „Evitarea conflictelor de interese în îndeplinirea îndatoririlor proprii”.
• „Oferirea de recomandări și concluzii oneste și realiste în îndeplinirea atribuțiilor proprii”.
• „Promovarea acestui cod de etică în cadrul companiei, cu contractori terți și în cadrul întregii profesii”.
• „Aderarea și respectarea cu fidelitate a politicilot, obiectivelor și liniilor directoare ale companiei”.

Daunele etice nu ar trebui să apară în cadrul ciclului de informații, iar profesioniștii IC trebuie să aplice standarde etice atunci când caută date, culeg informații de intelligence și analizează informațiile pentru a sprijini factorii de decizie. Cu toate acestea, daunele etice apar în ciclul de informații și rareori există vreun efort de a comunica obligațiile etice interne ale analistului IC clienților lor (11).

De asemenea, bunele practici de etică s-ar putea dovedi foarte benefice atât din punct de vedere psihologic, cât și financiar. Cu un cod de etică strict aplicat, angajații unei companii nu au niciodată dubii despre unde se află granițele și, prin urmare, elementul de stres este eliminat. În plus, o companie care apreciază și impune etica își întărește credibilitatea și își îmbunătățește profilul public. În cele din urmă, unul dintre cele mai importante motive pentru care un cod de etică ar trebui să fie urmat de toate companiile este costul. Procedurile judiciare, cauzele în instanță și onorariile avocaților pot fi foarte costisitoare. (12)

Ferrell (2008) subliniază, de asemenea, importanța eticii și aduce în lumină perspectiva profitabilității. Conform mai multor studii din SUA, companiile care se angajează să adopte un comportament etic sau pun accentul pe respectarea codului lor de conduită au performanțe financiare mai bune. În plus, companiile care sunt percepute de către angajați ca având un grad ridicat de onestitate și integritate au o rentabilitate totală medie mult mai mare pentru acționari decât companiile percepute ca având un grad scăzut de onestitate și integritate (9).

Pe baza celor de mai sus, se poate afirma cu siguranță că etica bună depășește comportamentul adecvat. Prin urmare, IC etică poate fi vehiculul pentru obținerea unei rentabilități mai mari și a unui avantaj competitiv.

Referințe

• 3.    Strategic and Competitive Intelligence Professionals, (2011),    About    SCIP
• 9.    Ferrell O.C., Fraedrich J. and L. Ferrell, (2008), Business Ethics: Ethical Decision Making & Cases, Mifflin Company, Texas.
• 10.    Dutka A., (1999), “Competitive Intelligence for the Competitive Edge”, McGraw-Hill Companies, Chicago.
• 11.    Sawka K. and B. Hohhof, (2008), “Starting a Competitive Intelligent Function”, Competitive Intelligence Foundation, Alexandria.
• 12.    Kahaner L., (1996), “Competitive Intelligence: How to Gather, Analyse, and Use Information to Move your Business to the Top”, KANE Associates International Inc., New York.

Sursa: Tsokanas Nikolaos, Fragouli Evangelia, ”Competitive Intelligence: concept, context and a case of its application”, în Science Journal of Business Management, Volume 2012 (2012), Issue 2, sub licență CC BY 3.0. Traducere și adaptare: Nicolae Sfetcu