Anii 1990 au văzut unele dintre cele mai dramatice evoluții din istoria modernă. Prăbușirea fostei Uniuni Sovietice și încheierea ulterioară a Războiului Rece au schimbat întreaga arhitectură de securitate dezvoltată în ultimii cincizeci de ani. Alte schimbări substanțiale în harta politică în acești ultimi ani includ apariția unor noi alianțe politice și economice, cum ar fi Uniunea Europeană (UE) și Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN); înființarea Organizației Mondiale a Comerțului (OMC); propunerea de înființare a Curții Penale Internaționale și întoarcerea Hong Kong-ului la suveranitatea chineză. Multe națiuni au ajuns la concluzia că, renunțând la o anumită suveranitate, ele pot beneficia de securitatea și prosperitatea colectivă oferite de aranjamentele de cooperare cu alte state.
Suprapusă pe evoluțiile politice și economice recente au fost o serie de alte schimbări importante, care au provenit din evoluțiile spectaculoase ale tehnologiei în ultimul deceniu. A existat o revoluție în modul în care gestionăm informațiile și le comunicăm altora. Globalizarea sectorului bancar și al comerțului a schimbat modul în care se tranzacționează afacerile internaționale. Viteza și eficiența călătoriilor internaționale ne-au schimbat modul de gândire, deoarece am devenit cetățeni ai „satului global”. Capacitatea noastră de a transporta mărfuri și de a presta servicii la nivel internațional ar fi fost de neconceput cu câteva decenii în urmă.
Este clar că mediul social, politic și criminal din secolul al XXI-lea va fi infinit mai complex decât cel din anii precedenți. Sfârșitul războiului rece a marcat începutul unei perioade de haos periculos în multe țări, unde buna guvernare a fost înlocuită de anarhie (Rusia și fosta Iugoslavie), o armonie aparentă intercomunală s-a deteriorat în sărăcie și curățire interetnică (Rwanda și Bosnia), șomajul și sărăcia au crescut dramatic (Indonezia și El Salvador), tulburările populației au atins proporții serioase (Sierra Leone și China), schismele religioase și culturale au generat violențe extreme (Algeria și India), și multe state slabe au eșuat efectiv (Somalia și Liberia). Alte state, inclusiv unele din regiunea Asia Pacific, au puține șanse să supraviețuiască fără injecții masive de ajutor, pe care este puțin probabil să le primească. Multe dintre predicțiile pesimiste făcute de Kaplan (1994), van Creveld (1996) și Huntington (1993) se dovedesc a fi exacte.
Aceste schimbări au deschis, de asemenea, noi oportunități pentru infractorii care operează la nivel transnațional. Tendințele, cum ar fi călătoriile mai ușoare, tranzacțiile de afaceri neregulate și schimbările tehnologice rapide, vor continua să devină cauze-cheie ale criminalității în anii următori (Williams 1995a, 1995b). Criminalitatea, în special la nivel transnațional, va deveni din ce în ce mai înrădăcinată, mai răspândită și mai complexă. De exemplu, Rusia, care a îmbrățișat inițial oportunitatea schimbării, a fost prost pregătită pentru economia de piață și problemele sociale și politice care au urmat prăbușirii sistemului anterior, astfel încât singurii care par să fi beneficiat de schimbări au fost politicienii și oamenii de afaceri corupți, șefii instituțiilor militarizate și grupurile sofisticate și bine stabilite de mafia. A spune că Rusia, o fostă „superputere”, este acum pe punctul de a se dezintegra și de a se prăbuși nu este o exagerare. În mod similar, nu există nicio îndoială că lăcomia, practicile de reglementare sărace, corupția, capitalismul de castă, nepotismul și extorcarea crimelor au contribuit semnificativ la precipitarea crizei financiare asiatice.
Nicio țară nu a rămas neafectată de aceste schimbări. Micro-statele din Pacificul de Sud au resurse atât de limitate încât două țări mici au generat, în mod legal, până la 10% din veniturile lor naționale din facilități de leasing operatorilor de linii telefonice internaționale de sex. O țară din Pacificul de Sud, Tuvalu, cu o populație de numai 9.500 de persoane, speră să genereze până la 65 milioane USD pe an din vânzarea numelui său de domeniu pe internet, „tv” (Pacific Islands Monthly, January 1998). Unele dintre aceste țări oferă, de asemenea, facilități bancare offshore, care par să fi fost exploatate de organizațiile criminale transnaționale [Raportul Insulelor din Pacific, 15 februarie 1999)
Ca urmare a acestor schimbări și a altor schimbări în mediul criminal internațional, unele grupuri transnaționale de crimă organizată au acum capacități și resurse suficiente pentru a contesta statele naționale. Mai mult, criminalitatea transnațională în diferitele sale manifestări poate avea un impact semnificativ asupra stabilității și securității internaționale. Într-adevăr, crima transnațională este acum acceptată pe scară largă ca parte a noii agende de securitate într-un mediu global tot mai complex și mai instabil.
Sursa: John McFarlane, ”Transnational crime: corruption, crony capitalism and nepotism in the twenty-first century”, în Corruption and Anti-Corruption, Book Editor(s): Peter Larmour, Nick Wolanin Published by: ANU Press. (2013)
Lasă un răspuns