Forumul internațional „Information Warfare: From Resistance to Resilience” – idei-cheie și concluzii

La sfârșitul lunii august 2025, la Kyiv, experți din mai multe țări s-au reunit la forumul „Information Warfare: From Resistance to Resilience” (”Războiul informațional – de la rezistență la reziliență”), un eveniment axat pe tranziția de la reacția punctuală la dezinformare la construirea unei reziliențe sistemice a societăților democratice. Organizatorii au fost Direcția Principală de Informații a Ministerului Apărării al Ucrainei (HUR) și Institutul pentru Reziliență și Securitate Națională.

Conceptual, „rezistența” înseamnă a împinge înapoi o amenințare imediată, în timp ce „reziliența” este capacitatea strategică, pe termen lung, de a absorbi șocurile, de a te adapta și de a continua să funcționezi. Schimbarea de accent propusă la forum vizează tocmai această trecere: mai puțină stingere de incendii, mai multă arhitectură socială și instituțională care reduce impactul operațiunilor informaționale ostile.

Mesaje notabile de pe scenă

• Kyrylo Budanov (șeful HUR) a avertizat că exercițiile militare ruso-belaruse „Zapad-2025” vor fi însoțite de o „undă masivă” de dezinformare și presiune cognitivă îndreptată atât împotriva Ucrainei, cât și a țărilor europene – în special din regiunea baltică. El a subliniat că aproximativ 90% din astfel de „infuzii” informaționale provin din surse rusești.
• Despre cum folosește Ucraina AI în intelligence: Budanov a explicat că tehnologiile de inteligență artificială sunt utilizate în principal pentru prelucrarea volumelor foarte mari de date și filtrarea semnalului util din zgomotul informațional.
• Serhii Cherevatyi (Ukrinform) a contracarat narațiunea propagandistică potrivit căreia capacitatea de mobilizare a Rusiei ar fi „inexhaustibilă”, arătând limite demografice și geografice și insistând pe rolul coeziunii sociale în menținerea rezilienței.
• Valerii Kondratiuk (fost șef HUR/SVR) a descris „ecuația” actuală a războiului informațional rusesc: metode sovietice reciclate + instrumente tehnologice noi, integrate într-o strategie sistemică.

Ce teme au dominat dezbaterile

1. Operațiuni de influență și „presiune cognitivă”. Participanții au discutat mecanismele de amplificare, de la bot-farm-uri și canale de propagandă la exploatarea fracturilor sociale, precum și modul în care aceste tactici vizează erodarea încrederii publice și a cooperării internaționale.
2. De la contracarare ad-hoc la proiectare instituțională. Forumul a adunat practicieni și analiști pentru a formula mecanisme interdisciplinare de securitate informațională și cognitivă – o abordare „whole-of-society”.
3. Tehnologii și capacități. AI pentru triere și analiză, platforme de „prebunking”/„debunking”, partajarea datelor între instituții, precum și protocoale de comunicare publică în criză.

Amenințările informaționale nu se opresc la granițe. Mesajele de la Kyiv indică faptul că vârfurile de intensitate („valurile” de narațiuni false) sunt sincronizate cu evenimente politico-militare, iar statele UE, în special cele de pe Flancul Estic, vor resimți presiunea în perioadele de exerciții sau crize. Un cadru de reziliență – planuri, capabilități, exerciții comune – devine astfel la fel de esențial ca securitatea fizică.

Recomandări practice desprinse din forum

• Construiți capacități de „pre-bunking”. Anticiparea narațiunilor probabile înainte de momente sensibile (alegeri, exerciții militare) reduce impactul emoțional al falsurilor.
• Consolidarea cooperării inter-instituționale. Linii clare între actorii militari, civili și media pentru schimb rapid de date și mesaje coerente.
• Profesionalizarea comunicării publice. Echipe media pregătite pentru criză, protocoale de verificare, transparență proactivă pentru a menține încrederea.
• Folosirea responsabilă a AI. Automatizarea trierei volumelor mari de conținut, menținând controlul uman și standardele etice.

Forumul a marcat o schimbare de paradigmă: nu mai este vorba doar de a „bloca” fiecare fals, ci de a proiecta societăți care rezistă intrinsec manipulării – prin instituții inteligente, media robuste, educație critică și cooperare internațională. Din această perspectivă, „reziliența” devine cel mai puternic instrument al securității naționale și europene.