Vedem acum cum pot fi folosite diagramele Venn pentru a evalua anumite argumente. Există multe argumente care nu pot fi analizate folosind diagramele Venn. Așadar, ne vom limita atenția doar la argumentele cu aceste proprietăți:
- Argumentul are două premise și o concluzie.
- Argumentul menționează cel mult trei clase de obiecte.
- Premisele și concluzia includ numai afirmații de următoarea formă: Fiecare X este Y, Unele X este Y, Niciun X nu este Y.
Iată două exemple: <p”>
(Premisa #2) Fiecare mamifer are sânge cald.
(Concluzie) Fiecare balenă are sânge cald.
<p”>(Premisa #2) Nici un pui nu este un pește.
(Concluzie) Niciun pui nu este bolnav.
Aceste argumente sunt uneori cunoscute sub denumirea de silogisme. Ceea ce dorim să stabilim este dacă sunt valide. Cu alte cuvinte, vrem să aflăm dacă concluziile acestor argumente decurg logic din premise. Pentru a evalua validitatea, dorim să verificăm dacă concluzia este adevărată într-o diagramă în care premisele sunt adevărate. Iată procedura de urmat:
- Desenați o diagramă Venn cu 3 cercuri.
- Reprezentați informațiile în cele două premise.
- Desenați un contur adecvat pentru concluzie. Completați spațiul liber în „Dacă concluzia este adevărată conform diagramei, regiunea conturată ar trebui.”
- Vedeți dacă este îndeplinită condiția scrisă. Dacă da, argumentul este valabil. Altfel nu.
- Exemplul #1
Să aplicăm această metodă la primul argument de pe această pagină:
- Pasul 1 : folosim cercul A pentru a reprezenta clasa balenelor, cercul B pentru a reprezenta clasa mamiferelor și cercul C pentru a reprezenta clasa animalelor cu sânge cald.
- Pasul 2a : acum reprezentăm informațiile din prima premisă. (Fiecare balenă este un mamifer.)
- Pasul 2b : acum reprezentăm informațiile din a doua premisă. (Fiecare mamifer are sânge cald.)
- Pasul 3 : acum desenăm un contur pentru zona care ar trebui să fie umbrită pentru a reprezenta concluzia. (Fiecare balenă are sânge cald.) Aceasta este regiunea conturată în roșu. Scriem: „Dacă concluzia este adevărată conform diagramei, regiunea conturată ar trebui să fie umbrită”.
- Pasul 4 : Deoarece acesta este într-adevăr cazul, aceasta înseamnă că ori de câte ori premisele sunt adevărate, concluzia trebuie să fie și adevărată. Deci argumentul este valabil.
- Exemplul #2
Să trecem printr-un alt exemplu:
<p” class=”auto-style5″>Fiecare A este B
Unele B este C.
Prin urmare, o parte A este C.
Desenăm acum o diagramă Venn pentru a reprezenta cele două premise:
În diagrama de mai sus, am desenat deja o diagramă Venn pentru cele trei clase și codificăm informațiile din primele două premise. Pentru a efectua al treilea pas, trebuie să trasăm o schiță pentru concluzie. Știți unde trebuie trasat conturul?
- Exemplul #3
Unele A sunt B
Fiecare B este C.
Prin urmare, o parte A este C.
- Pasul 1: Reprezentând prima premisă.
- Pasul 2: Reprezentând a doua premisă.
- Pasul 3: Adăugați o schiță pentru concluzie.
Sursa: Brian Kim, Critical Thinking, licența CC BY 4.0. Traducere și adaptare: Nicolae Sfetcu. © 2023 MultiMedia Publishing, Gândirea critică, volumul 1
ion adrian
BARBARA – mama si tatal silogismelor !
Si in continuare Craciun cu bucurie!