Inegalitatea tehnologică

Este ușor să ne uităm la cel mai recent produs Apple și să ne gândim că tehnologia este doar recent o parte a lumii noastre. Dar de la motorul cu abur la cele mai recente instrumente de chirurgie robotică, tehnologia descrie aplicarea științei pentru a aborda problemele vieții de zi cu zi. S-ar putea să ne uităm înapoi la computerele enorme și greoaie din anii 1970 care aveau aproximativ la fel de mult spațiu de stocare ca un iPod Shuffle și să ne dăm ochii peste cap cu neîncredere. Dar șansele sunt ca peste 30 de ani, laptopurile noastre subțiri și playerele MP3 vor arăta la fel de arhaice.

În timp ce majoritatea oamenilor își imaginează probabil computerele și telefoanele mobile atunci când apare subiectul tehnologiei, tehnologia nu este doar un produs al erei moderne. De exemplu, uneltele de foc și de piatră au fost forme importante de tehnologie dezvoltate în timpul epocii de piatră. Așa cum disponibilitatea tehnologiei digitale modelează modul în care trăim astăzi, crearea uneltelor de piatră a schimbat modul în care trăiau oamenii premoderni și cât de bine mâncau. De la primul calculator, inventat în 2400 î.e.n. în Babilon sub formă de abac, până la predecesorul computerului modern, creat în 1882 de Charles Babbage, toate inovațiile noastre tehnologice sunt progrese față de iterațiile anterioare. Și într-adevăr, toate aspectele vieții noastre de astăzi sunt influențate de tehnologie. În agricultură, introducerea mașinilor care pot cultiva, treiera, planta și recolta a redus foarte mult nevoia de muncă manuală, ceea ce a însemnat, la rândul său, să existe mai puține locuri de muncă rurale, ceea ce a dus la urbanizarea societății, precum și la scăderea natalității, deoarece a fost mai puțin nevoie ca familiile numeroase să lucreze la ferme. În sistemul de justiție penală, capacitatea de a constata nevinovăția prin testarea ADN a salvat viețile persoanelor aflate în condamnare la moarte. Exemplele sunt nesfârșite: tehnologia joacă un rol în absolut fiecare aspect al vieții noastre.

(Unele școli au laboratoare de computere de ultimă generație, în timp ce altele au sârmă ghimpată. Este tehnologia dumneavoastră academică la vârful inovației, relativ dezavantajată, sau undeva la mijloc? (Credit: Pixabay))

Ca și în cazul oricărei îmbunătățiri aduse societății umane, nu toată lumea are acces egal. Tehnologia, în special, creează adesea schimbări care duc la inegalități tot mai mari. Pe scurt, decalajul devine mai rapid. Această stratificare tehnologică a condus la un nou accent pe asigurarea unui acces mai bun pentru toți.

Există două forme de stratificare tehnologică. Primul este accesul diferențial la tehnologie bazat pe clasă, sub forma decalajului digital. Acest decalaj digital a condus la a doua formă, un decalaj de cunoștințe, care este, după cum pare, un decalaj continuu și în creștere în informații pentru cei care au mai puțin acces la tehnologie. Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) definește decalajul digital ca fiind „decalajul dintre indivizi, gospodării, întreprinderi și zone geografice la diferite niveluri socio-economice atât în ceea ce privește oportunitățile lor de a accesa tehnologia informației și comunicațiilor (TIC) cât și utilizarea de către aceștia a internetului pentru o mare varietate de activități.” (OECD, 2001, p.5) De exemplu, elevii din școlile bine finanțate primesc mai multă expunere la tehnologie decât elevii din școlile slab finanțate. Acei studenți cu mai multă expunere câștigă mai multe competențe, făcându-i mult mai comercializabili pe o piață a muncii din ce în ce mai bazată pe tehnologie, lăsând societatea noastră împărțită în cei cu cunoștințe tehnologice și cei fără cunoștințe tehnologice. Chiar dacă îmbunătățim accesul, nu am reușit să abordăm un decalaj din ce în ce mai evident în pregătirea electronică, capacitatea de a sorta, interpreta și procesa cunoștințele (Sciadas, 2003).

De la începutul mileniului, cercetătorii din științe sociale au încercat să atragă atenția asupra decalajului digital, accesul inegal la tehnologie pe bază de rasă, clasă și geografice. Termenul a devenit parte a lexicului comun în 1996, când vicepreședintele american de atunci Al Gore l-a folosit într-un discurs. Parțial, problema decalajului digital a avut de-a face cu comunitățile care au primit îmbunătățiri ale infrastructurii care au permis accesul la internet de mare viteză, upgrade-uri care au mers în mare parte în zonele urbane și suburbane bogate, lăsând deoparte zone mari din țară.

La sfârșitul secolului al XX-lea, accesul la tehnologie a fost, de asemenea, o parte importantă a experienței școlare pentru cei ale căror comunități și-o puteau permite. La începutul mileniului, comunitățile mai sărace aveau acces redus sau deloc la tehnologie, în timp ce familiile bogate aveau computere personale acasă și săli de clasă cablate în școlile lor. Există o relație clară între accesul și utilizarea computerelor de către tineri și statutul socioeconomic. După cum subliniază un studiu, aproximativ o treime dintre tinerii ai căror părinți nu au educație școlară formală sau doar primară nu au computer în casă, comparativ cu 13% dintre cei ai căror părinte a absolvit liceul (Looker și Thiessen, 2003). În anii 2000, totuși, prețurile pentru computerele de gamă inferioară au scăzut considerabil și se părea că decalajul digital se termina. Și deși este adevărat că utilizarea internetului, chiar și în rândul celor cu venituri anuale mici, continuă să crească, ar fi prea simplist să spunem că decalajul digital a fost complet rezolvat.

De fapt, noi date de la Centrul de Cercetare Pew (2011) sugerează apariția unei noi diviziuni. Pe măsură ce dispozitivele tehnologice devin tot mai mici și mai mobile, procente mai mari de grupuri minoritare își folosesc telefoanele pentru a se conecta la internet. De fapt, aproximativ 50% dintre persoanele din aceste grupuri minoritare se conectează la internet prin astfel de dispozitive, în timp ce doar o treime dintre albi o fac (Washington, 2011). Și deși ar putea părea că internetul este internet, indiferent de modul în care ajungeți acolo, există o diferență notabilă. Sarcini precum actualizarea unui CV sau completarea unei cereri de angajare sunt mult mai grele pe un telefon mobil decât pe un computer cu fir de acasă. Ca rezultat, decalajul digital ar putea să nu însemne acces la computere sau internet, ci mai degrabă acces la tipul de tehnologie online care permite împuternicire, nu doar divertisment (Washington, 2011).

Liff și Shepard (2004) au descoperit că, deși diferența digitală de gen a scăzut în sensul accesului la tehnologie, aceasta a rămas în sensul că femeile, care accesează tehnologie modelată în principal de utilizatori de sex masculin, se simt mai puțin încrezătoare în abilitățile lor de internet și au mai puțin acces la internet atât la serviciu, cât și acasă. În cele din urmă, Guillen și Suarez (2005) au descoperit că decalajul digital global rezultă atât din caracteristicile economice, cât și din cele sociopolitice ale țărilor.

Referințe

• Guillen, M.F., and S.L. Suárez. (2005). Explaining the global digital divide: Economic, political and sociological drivers of cross-national internet use. Social Forces, 84:681–708.
• Liff, Sonia, and Adrian Shepard. (2004, July). An evolving gender digital divide? [PDF] Oxford Internet Institute, Internet Issue, Brief No. 2.
• Looker, Dianne and Thiessen, Victor. (2003). The digital divide in Canadian schools: factors affecting student access to and use of information technology. [PDF] Statistics Canada, Research Paper, Catalogue no. 81-597-XIE.
• OECD. (2001, July 13). Bridging the digital divide: Issues and policies in OECD Countries. DSTI/ICCP(2001)9/FINAL. OECD: Paris.
• Pew Research Center. (2011, May). Demographics of internet users. Pew Internet and American Life Project.
• Sciadas, George. (2003). Monitoring the digital divide … and beyond. InfoDev/World Bank Group.
• Washington, Jesse. (2011, January 10). For minorities, New ‘digital divide’ seen. Pew Internet and American Life Project.

Sursa: Little, W. (2016). Introduction to Sociology – 2nd Canadian Edition. BCcampus. © 2013 Rice University. Licența CC BY 3.0. Traducere și adaptare Nicolae Sfetcu. © 2023 MultiMedia Publishing. Introducere în sociologie, Volumul 1