Istoria optimizării pentru motoarele de căutare

Webmasterii şi furnizorii de conţinut au început să optimizeze siturile pentru motoarele de căutare pe la mijlocul anilor 1990, când primul motor de căutare a început să catalogheze webul timpuriu. Iniţial, tot ce trebuia să facă un webmaster era să înscrie o pagină, sau URL, în diferitele motoare de căutare care apoi trimitea un spider să scaneze pagina respectivă, să extragă linkurile din acele pagini, şi să returneze informaţiile găsite pe pagină în indexare.^[1] Procesul implică un robot al motorului de căutare care descarcă o pagină şi o stochează pe propriul server, unde al doilea program, cunoscut sub numele de indexor, extrage diferitele informaţii despre pagină, precum cuvintele incluse şi localizarea acestora, greutatea pentru cuvintele specifice, şi toate linkurile conţinute, planificându-se apoi o nouă scanare ulterioară a acestei pagini.

Proprietarii de situri au început să recunoască valoarea clasării siturilor lor în top şi a vizibilităţii acestora în rezultatele motoarelor de căutare, creând oportunităţi atât morale cât şi imorale pentru practiţioniştii SEO. Condorm analistului Danny Sullivan, prima utilizare cunoscută a frazei optimizarea pentru motoarele de căutare (search engine optimization) a fost un mesaj spam plasat pe Usenet în 26 iulie 1997.^[2]

Versiuni timpurii ale algoritmilor de căutare sunt legate de informaţiile oferite de webmasteri precum meta taguri, sau fişiere index, în motoare precum ALIWEB. Metatagurile ofereau un ghid pentru conţinutul fiecărei pagini. Dar folosind meta date pentru a indexa paginile s-a dovedit a nu fi de încredere întrucât cantitatea de cuvinte cheie ale webmasterilor din meta tag nu erau relevante pentru cuvintele cheie reale ale sitului. Incorectitudinea, incompletitudinea şi incosistenţa datelor din meta taguri a dus la clasamente irelevante ale paginilor în căutări.^[3] Furnizorii de conţinut web manipulau de asemenea atributele în sursa HTML a paginii în încercarea de a o clasa bine în motoarele de căutare.^[4]

Depinzând atât de mult de factori exclusiv aflaţi la controlul webmasterilor, motoarele de căutare timpurii erau abuzate şi manipulate. Pentru a oferi rezultate mai bune utilizatorilor, motoarele de căutare a trebuit să se adapteze pentru a asigura paginilor cu rezultate cele mai relevante rezultate de căutare, mai degrabă decât pagini nerelevante încărcate cu numeroase cuvinte cheie de către webmasteri fără scrupule. Întrucît succesul şi popularitatea unui motor de căutare este determinat de abilitatea sa de a produce cele mai relevante rezultate pentru oricare căutare, utilizatorii au renunţat la cele care ofereau false rezultate, căutând noi surse de căutare. Motoarele de căutare au reacţionat dezvoltând algoritmi de clasare mai complecşi, luând în consideraţie factori suplimentari care le făceau mai greu de manipulat.

Referinţe

1. ^ Brian Pinkerton. „Finding What People Want: Experiences with the WebCrawler” (PDF). The Second International WWW Conference Chicago, USA, October 17–20, 1994.
2. ^ Danny Sullivan (June 14, 2004). „Who Invented the Term „Search Engine Optimization”?”. Search Engine Watch. See Google groups thread.
3. ^ Cory Doctorow (August 26, 2001). „Metacrap: Putting the torch to seven straw-men of the meta-utopia”. e-LearningGuru.
4. ^ Pringle, G., Allison, L., and Dowe, D. (April 1998). „What is a tall poppy among web pages?”. Proc. 7th Int. World Wide Web Conference.

Traducere şi adaptare din Wikipedia sub licenţa GNU de Nicola Sfetcu)